Cuvântul „D”. nu este o prerogativă a ţărilor mediteraneene. Nu se vorbește la fel de tare ca în Europa și tonurile nu sunt la fel de alarmiste, dar și în Orientul Îndepărtat există instabilitate financiară demnă de atenție. Atât de mult încât, potrivit surselor chineze raportate de Reuters, guvernul de la Beijing are un plan de rambursare a datoriilor de 400 de miliarde de dolari, ceva mai mic decât suma alocată de UE prin fondul de salvare, EFSF.
Vestea ar putea părea surprinzătoare, având în vedere că China este cel mai mare creditor al SUA și de ani de zile a avut un exces de economii cu restul lumii. Totuși, dacă guvernul central se află într-o sănătate financiară excelentă, nu și autoritățile locale chineze, zdrobite de datorii de 10 trilioane de yuani (aproximativ 1.500 de miliarde de dolari).
Pachetul de stimulare elaborat în 2008 ca răspuns la criză a condus la un boom al vehiculelor financiare destul de opace care au servit regiunilor și municipalităților pentru a eluda restricțiile naționale de credit. Beijingul vrea să creeze companii ad-hoc care să absoarbă valori mobiliare toxice în valoare de 400 de miliarde. Obiectiv: eliberarea autorităților locale de spirala datoriilor și permiterea Băncii Centrale să ridice dobânzile fără a prăbuși economia într-o serie de falimente. Planul ar prevedea ca guvernul central și băncile de stat să suporte o parte din pierderile rezultate din anularea datoriei. „Cei patru mari” sunt, de asemenea, implicați: Banca Industrială și Comercială a Chinei, Bank of China, China Construction Bank și Agricultural Bank of China.
Confirmând că finanțele publice ale Chinei ar putea avea probleme din cauza datoriilor regionale, Fitch și-a revizuit luna trecută perspectiva pentru yuanul de la stabilă la negativă. În plus, potrivit Standard & Poor's, procentul creditelor neperformante ale băncilor chineze ar putea ajunge la 5-10% în următorii trei ani.
