În ultimii 10 ani, fundațiile de origine bancară au promovat și susținut aproximativ 15 de intervenții pentru conservarea și punerea în valoare a bunurilor artistice, arhitecturale și arheologice din Italia. Pentru a face acest lucru, au plătit peste 750 de milioane. Majoritatea acestor intervenții au vizat „patrimoniul cultural bisericesc” (bce). Această expresie se referă în principal la locuri (biserici, oratorie, capele, sanctuare, cimitire, poteci), dar și la arhive ecleziastice, imagini sacre, obiecte liturgice. Acestea sunt câteva dintre datele care au apărut în timpul prezentării raportului "Noi alianțe pentru îngrijirea și punerea în valoare a patrimoniului cultural ecleziastic" editat de moara, sponsorizat de Comisia de patrimoniu și activități culturale din Acre la Bologna şi prezentată de preşedintele Acres Francesco Profumo președintelui CEI, cardinalul Matteo Supe.
Proiectul „are scopul de a pune la dispoziția actorilor instituționali și sociali – centrali și locali – experiențe și materiale utile pentru facilitarea unei mai mari coordonări, dezvoltarea unor linii strategice comune de acțiune, încurajarea cooperării între diversele subiecte care alcătuiesc ecosistemul care gravitează în jurul culturii. patrimoniu”, a explicat Profumo.
Bunuri bisericești: linii de acțiune
Proiectul Acri a făcut posibilă identificarea a trei direcții principale pe care se mișcă Fundațiile:
1) Comutați de la logica de răspuns la urgență la logica de răspuns la urgență planificare, concentrându-se pe conservarea planificată și consolidarea capacităților beneficiarilor. Fundațiile ajută la răspândirea culturii „conservării planificate” în rândul actorilor implicați în intervenții, ca o cheie pentru consolidarea capacității organizațiilor care beneficiază de contribuții. Sunt intervenții cu un orizont de timp foarte lung. Depășind logica intervenției unice, se răspândesc și se consolidează competențe mai mari, în vederea împuternicirii, sprijinind entitățile beneficiare să acceseze diferite surse de finanțare, astfel încât intervențiile lor să fie sustenabile pe termen lung.
2) Implicați activ Al treilea sector și comunități în gestionarea și îmbunătățirea BCE-urilor. Acest lucru, pe lângă faptul că ajută la ca activul recuperat să fie utilizabil și durabil, ajută la consolidarea unui proces de însuşire progresivă a activului de către comunităţi, făcându-le protagoniști ai noii sale vitalități (community engagement).
3) Clădire vastă alianțe teritoriale, capabil să implice diverșii actori și să pună online activele recuperate. Obiectivul va fi din ce în ce mai mult acela de a activa tabele de planificare partajate, de a construi alianțe locale care să vizeze păstrarea și consolidarea BCE-urilor, implicând proprietari, manageri, AP locale, sectorul terț, afaceri.
