Evenimentul anual a avut loc astăzi Forumul de bunăstare Italia 2024, organizat de Grupul Unipol în colaborare cu Casa Europeană – Ambrosetti din Roma. Obiectivul Forumului este de a oferi o contribuție concretă la crearea unei viziuni asupra bunăstării care promovează dezvoltarea socială și economică a țării, promovând incluziunea și sustenabilitatea. Think Tank-ul „Welfare, Italy” își propune să fie unul platformă permanentă de discuție și schimb de idei, precum și valorificarea bunelor practici în sectorul public, privat și non-profit. Inițiativa este susținută de a Comitetul științific care include Charles Cimbri, președinte Unipol Gruppo; Giuseppe Curigliano, director al dezvoltării de noi medicamente pentru terapii inovatoare la IEO; Veronica DeRomanis, profesor de Politică Economică Europeană la Universitatea Stanford din Florența și la Luiss din Roma; Joseph Guzzetti, avocat și filantrop, fost președinte al Fundației Cariplo; Stefano Scarpetta, Director pentru Ocuparea Forței de Muncă, Muncă și Afaceri Sociale la OCDE; Şi Valerio DeMolli, managing partner și CEO al The European House – Ambrosetti and Teha Group.
Mattarella: „Bunăstarea ca identitate națională, nu decalajelor teritoriale”
La deschiderea evenimentului, Președintele Republicii, Sergio Mattarella, a trimis un mesaj în care a subliniatimportanța bunăstării pentru identitatea țării: „Bunăstarea modernă, pe lângă protecție, securitate și lege, este din ce în ce mai componentă semnificativă a identității unei țări și a moștenirii valorilor de coeziune, solidaritate și cultură care caracterizează continentul”.
Președintele a evidențiat apoi provocările cu care trebuie să se confrunte sistemul de bunăstare: „Trăim transformări profunde care afectează structurile și însăși sustenabilitatea sistemului de bunăstare. Nu putem permite revenirea decalajelor teritoriale, generaționale și sociale, ca si in domeniul sanatatii, ca si in alte dinamici de integrare sociala. Inovația și planificarea trebuie să caracterizeze acest angajament, de a implementa, în timp, direcția constituțională care plasează persoana în centru și care asigură o protecție socială adecvată în numele egalității în drepturi pentru cei aflați în nevoie.”
Bunăstare în Italia: vor fi necesare 2030 de miliarde de euro până în 176
Până în 2030,Italia va avea nevoie de 176 de miliarde de euro în plus pentru a asigura sustenabilitatea sistemului său de bunăstare, care absoarbe în prezent 57,9% din cheltuielile publice, echivalentul a 662,7 miliarde de euro în 2023. În ciuda creșterii cererii de protecție socială, doar 8% din cheltuielile cu asistența medicală sunt destinate prevenției, un sector cu un potențial ridicat de rentabilitate economică.
Raportul 2024 evidențiază a utilizarea dezechilibrată a resurselor sociale, cu 78,9% din cheltuieli destinate „managementului prezentului” și doar 21,1% dedicate investițiilor pentru noile generații și prevenirii. Un decalaj îngrijorător față de media europeană, cheltuielile cu asigurările sociale italiene reprezentând 16,2% din PIB, față de 12,3% în zona euro.
Pentru a aborda aceste provocări,Italia va trebui să recruteze între 250.000 și 440.000 de profesioniști, cum ar fi asistente și medici, și să investească în formare continuă pentru a dezvolta competențe adecvate. În prezent, 10,5% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au doar diplomă de gimnaziu, evidențiind o problemă gravă a incluziunii educaționale.
S-a identificat think tank-ul „Bunăstare, Italia”. trei priorități strategice: introducerea unor reglementări care să încurajeze utilizarea fondurilor de pensii pentru îngrijirea pe termen lung, dezvoltarea unui plan strategic de formare și crearea unui punct de acces digital unic pentru serviciile de asistență socială.
În cele din urmă, indicele Welfare Italia 2024 arată a creșterea disparităților regionale în capacitatea de răspuns a sistemelor de bunăstare, cu provincia autonomă Trento în fruntea clasamentului, urmată de Emilia Romagna și provincia autonomă Bolzano.
Provocările sustenabilității economice: discursul Veronicai De Romanis
De o importanță deosebită a fost intervenția lui Veronica DeRomanis, profesor de Economie Europeană la Universitatea Stanford și Luiss Guido Carli precum și membru al consiliului consultativ al „Welfare, Italy”, în timpul panelului Cum să garantezi sustenabilitatea finanțelor și să depășești constrângerile asupra sistemului de bunăstare. Analiza sa le-a scos în evidență pe cele principale provocărilor economice cu care trebuie să se confrunte Italia să garanteze sustenabilitatea sistemului de bunăstare, ținând cont de un context global caracterizat de incertitudini și schimbări rapide.
Contextul economic global: încetinire și incertitudini geopolitice
De Romanis a început prin a sublinia context economic internațional dificil, marcată de o încetinire a creșterii din cauza incertitudinilor geopolitice. „Există incertitudini geopolitice uriașe care influențează creșterea în toate zonele lumii”, a declarat el, explicând modul în care aceste dinamice încetinesc economiile globale, din Statele Unite până în China, trecând prin Europa. Deși Italia menține previziuni de creștere peste media europeană, cel cu toate acestea, viitorul pare incert.
Italia, potrivit lui De Romanis, este influențată în special de doi factori principali: implementarea Planului Național de Recuperare și Reziliență (Pnrr) și evoluția contextului geopolitic. Perspectivele de viitor depind în mare măsură de modul în care se dezvoltă aceste două elemente, politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) jucând un rol decisiv. „Ar putea fi o altă reducere a BCE joi, dar multe vor depinde de context și de riscurile inflaționiste”, a menționat el.
Sfârșitul ratelor scăzute și povara datoriei publice
De Romanis a subliniat şi el schimbarea scenariului asupra planului financiar global: „Achiziția unui cumpărător mare precum BCE sa încheiat”, a explicat el, subliniind modul în careItalia trebuie să găsească acum noi cumpărători pentru datoria sa publică. Odată cu sfârșitul ratelor scăzute ale dobânzilor, țara se confruntă cu o provocare majoră. "Necesitate a face față unui context diferit„, a observat el, subliniind modul în care presiunea asupra sustenabilității datoriilor crește mână în mână cu îmbătrânirea populației și cu declinul tinerilor.
Acest nou scenariu economic pune presiune asupra sustenabilității datoriilor, cu îmbătrânirea populației și tinerii în scădere, ridicând o întrebare crucială: „Cine va produce bogăția în viitor?” Problema demografiei se prezintă ca un factor de risc pe termen lung, pentru că dacă este adevărat că „suntem mai puțini, dar trăim mai mult” dar pe măsură ce îmbătrânim, „este greu să dobândim inovație și tehnologie”.
Importanța reformelor și a investițiilor pentru reducerea datoriilor
Apropo de soluții, De Romanis are au lăudat țări precum Portugalia, Spania și Grecia pentru capacitatea lor de a reducerea datoriei publice prin reforme și investiții selective. „Portugalia, în doar cinci ani, a redus datoria publică cu 30%”, a amintit el, sugerând că Italia ar putea porni pe o cale similară. Chiar și Spania și Grecia, a spus el, „au fost capabile să răspundă crizelor economice cu strategii direcționate”. Cu toate acestea, nu lipsesc criticile la adresa managementului cheltuielilor publice italiene: „am cheltuit prost, reducând investițiile chiar și în fazele de redresare”. În opinia sa, o restructurare a cheltuielilor publice este esențială pentru a aborda problema datoriei. Italia trebuie să evite risipa și să se concentreze pe investiții productive pentru a crea un cerc virtuos. „Trebuie să reducem deficitul și să ieșim din cercul vicios”, a explicat el.
Angajarea femeilor: o resursă neexploatată
Un alt punct central al discursului lui De Romanis a vizatocupatie feminina, considerată o resursă subutilizată. „Avem o armata de oameni care puteau participa la producerea bogăției„, a declarat el, remarcând că Italia se numără printre țările europene cu cea mai scăzută rată de ocupare a femeilor. Pentru asta, a sugerat el investește în infrastructură care facilitează intrarea femeilor în lumea muncii, mai degrabă decât să distribuim „bonusuri ineficiente”. Pentru De Romanis, ar putea contribui și o creștere a ocupării forței de muncă feminine inversează curba demografică negativă, generând o forță de muncă mai tânără și mai dinamică.
Formare și capital uman: cheia viitorului
În cele din urmă, De Romanis a reiterat importanța investește în formare și capital uman, două elemente cruciale pentru a face față provocărilor viitoare. „Nu putem vorbi despre Pnrr dacă nu abordăm problema antrenamentului”. Italia se numără, de fapt, printre țările europene cu cel mai scăzut nivel de competențe și formare în rândul tinerilor. Cu peste două milioane de tineri plecați de pe piața muncii și fără școală, Italia trebuie să investească urgent în capitalul uman. „Cuvântul de ordine trebuie să fie: tren, tren, tren”. O investiție puternică în abilitățile tinerilor este esențială pentru a contracara tendințele economice negative.
Noile reguli europene: cheltuieli publice mai prudente
Privind spre viitor, De Romanis a subliniat modul în care noi reguli europene privind cheltuielile publice reprezintă o oportunitate pentru Italia de a-și gestiona mai bine resursele financiare. Potrivit profesorului, este necesară „adoptarea unei viziuni pe termen lung, până în 2031”, cu accent pe cheltuieli mai selective și mai direcționate pe investiții. Regulile Uniunii Europene, de fapt, pot declanșa a cerc virtuos în care investițiile bine direcționate contribuie la creșterea durabilității finanțelor publice. Există trei dosare cele mai relevante că țara noastră trebuie să demonstreze că știe să facă: transformarea creditelor „Sigur”, unirea piețelor de capital și a datoriei europene. Aceste instrumente, dacă sunt utilizate corect, pot ajuta Italia să-și consolideze sistemul de bunăstare și să îmbunătățească gestionarea resurselor publice. „Trebuie să facem partenerilor noștri europeni să înțeleagă căItalia a intrat într-un cerc virtuos”, a spus De Romanis la încheierea discursului său.
