Așteptați încet votul SUA. Este fotografia celor mai recente știri de pe bursele europene axate pe dezbaterea americană dinaintea votului de pe plafonul datoria SUA. Piața Afacerilor avansează cu jumătate de punct în raport cu celelalte liste de prețuri. Notați-l pe cel nou scăderea randamentelor BTP (4,21%, -3 puncte) și spread-ul (181 puncte).
Ultimele știri ale burselor de valori: Europa merge bine, dar accentul este pus pe bătălia parlamentară a SUA
Un grup de reprezentanți republicani au declarat luni că se vor opune unui acord de creștere a plafonului datoriei SUA cu 31.400 trilioane de dolari, în semn că acordul bipartizan ar putea întâmpina dificultăți în Congres. Dar previziunile rămân pozitive: „Acordul va trece. Nu există nicio îndoială”, a spus republicanul Dusty Johnson, adăugând că a vorbit cu zeci de congresmeni. Biden a mai spus că a dat mai multe apeluri telefonice. „Sentimentul este bun. Vom vedea când începe votul”, a spus el reporterilor. Dar de ce este acest vot atât de important?
Plafonul datoriei: de ce este atât de important
Un pic de istorie. Plafonul datoriei, plafonul datoriei, datează din 1917. Pentru Marele Război erau alocate constante și nu era practic să se ridice limita de finanțare de fiecare dată. Până atunci, fiecare emisiune de obligațiuni trebuia aprobată în prealabil printr-o lege a Congresului. Ceea ce trebuia să fie o simplificare pe timp de război s-a transformat de-a lungul anilor într-un fel de instituție de garantare.
Tot în 2011 au venit Statele Unite la un pas de la implicit. În zilele caniculare ale ciocnirii din 2011, bursa a pierdut 17 la sută, iar țara a fost blocată. Newt Gingrich, liderul republican al Congresului care ar putea candida într-o zi la președinte, a pariat pe cariera sa politică. Doar in extremis Barack Obama și speakerul republican al Camerei au reușit să evite să cadă în abis ca într-un desen animat cu Bugs Bunny. Dar costul pentru economie a fost mare: finanțele americane încă se confruntau cu consecințele implicit a Lehman Brothers iar economiștii, conduși de Lawrence Summers, sugerau o doză mare de stimulente fiscale pentru a relua sistemul. Dar, dimpotrivă, Obama a fost nevoit să practice o strângere (4% din buget) care a prelungit timpii de ieșire din criză.
Plafonul datoriei SUA: o poveste lungă și un final fericit se profilează
De data aceasta, intriga filmului a fost mult mai puțin dramatică. Și un războaie final fericit asigură Marc Zandi de la Moody's: dacă înțelegerea dintre republicani și Joe Biden va fi finalizată, impactul asupra ocupării forței de muncă va fi modest. Nu numai. Reducerile, de data aceasta, vor favoriza stabilitatea sistemului datorită contribuţiei la lupta împotriva inflației. De altfel, situația apărută după pandemie îl joacă în favoarea lui Biden. Pe scurt, în 2011 Obama s-a trezit tăind bugetul în ciuda unei rate a șomajului apropiat de 10% fără a putea conta pe ajutorul Rezervei Federale, având în vedere nivelul dobânzilor aproape de zero. Dimpotrivă, astăzi Biden însuși salută o reducere a bugetului de la deficitul actual de 1.700 trilioane de dolari, o moștenire a ajutorului pentru pandemie, la niveluri mai susceptibile: cheltuieli cu 55 de miliarde de dolari mai puțin în acest an, 88 de miliarde de dolari în anul viitor.
Un sacrificiu modest ceea ce va permite printre altele sectorului privat, afectat de restricțiile băncilor regionale, spațiul de reluare a emisiunii de obligațiuni până la absorbția excesului de lichiditate. Facilitând astfel sarcina Fed-ului care, spre deosebire de acum 12 ani, poate conta pe rate care, în acest moment, nu pot decât să scadă. De aici și optimismul președintelui: „Suntem conștienți – a spus Biden în Japonia – că reducerea deficitului de la plafonul de 1.700 de miliarde nu va implica riscul unei recesiuni. Într-adevăr, va fi o factor de creștere”. De data aceasta, de fapt, plecăm de la o rată a șomajului de 3,4% dar și de la o rată a inflației mult peste 4%. O ministrută fiscală, capabilă să reducă cu 0% creșterea prețurilor, nu poate face decât bine.
Dar atunci de ce remorcherul foarte dur din ultimele săptămâni?
Având în vedere acest cadru, ne întrebăm motivul pentru remorcherul foarte dur din ultimele săptămâni, care a condus la un risc tangibil de neplată. Conflictul a fost pur politic. Într-adevăr ideologic, în condițiile în care o patrulă de „Trumpieni” ireductibili, aproximativ șaizeci de parlamentari, este în orice caz ostilă oricărui acord, la fel cum stânga democratică este gata să lupte împotriva oricărei limitări a cheltuielilor. Mai mult, un fără acord ar tăia aripile politicii oricărui președinte condamnându-l pe Biden să îl învingă în cursa pentru Casa Albă anul viitor. Donald Trump, dimpotrivă, a cerut trupelor Vechiului Partid să nu se alăture acordului mâine. Dar Kevin McCarthy, președintele republican al Camerei, precum și o mare parte a partidului, nu vrea să se joace cu focul, asumându-și responsabilitatea pentru recesiune. De aici și convingerea că acordul dintre părți va ține. Dar ce prevede acordul de 99 de pagini semnat duminică în zori?
- Sectorul apărării (+3%, sau 886 milioane de dolari) și asistența pentru veterani sunt excluse din reduceri. Biden a acceptat reduceri de la programele de asistență socială, în special de bonuri alimentare pentru achiziționarea de alimente pentru cei mai defavorizați, așa cum a cerut omologul. De asemenea, au redus programele de asistență pentru minori și vârstnici, precum și politica de imigrare.
- De asemenea, președintele a trebuit să cedeze șantajului democratului Joe Manchin, puternicul reprezentant al lobby-ului cărbunelui, care a obținut o modalitate rapidă de a aproba Mountain Valley Pipeline, o conductă de gaz din Virginia de Vest și Virginia, împotriva grupărilor ecologiste.
Sacrificii dureroase, pe scurt, dar necesare. Dar acum a venit rândul testului de la clasă. Întotdeauna dificil, la Washington ca și la Montecitorio.
