Fă-o să stea Rusia la o masă summit-ul pentru pace stabilit pentru noiembrie: the propunere vine de la președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, dar Kremlinul a respins ideea unei a doua întâlniri, considerând inacceptabile condițiile propuse de Ucraina. Această mișcare a liderului ucrainean vine într-un moment crucial, înaintea alegerilor din Statele Unite, unde sondajele arată Donald Trump pe plumb după atacul eșuat, dar Zelensky nu pare îngrijorat: „Majoritatea republicanilor ne susțin”, a asigurat el în timpul unei conferințe de presă la Kiev. Summitul va fi precedat de întâlniri internaționale cruciale, prima fiind așteptată la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august la Doha, Qatar, axată pe securitatea energetică.
La situazione rămâne încordat pe teren, cu rapoarte despre atacuri din ambele părți: forțele ucrainene doborâte drone rusești în regiunea de Kiev, provocând pagube clădirilor nerezidențiale, dar fără victime. Luptele continuă cu lupte în jur Kharkiv şi ciocniri mai intense în regiunea de Donetsk, unde apărarea ucraineană a respins aproximativ douăzeci de atacuri îndreptate asupra lui Pokrovsky. La rândul său, Kremlinul a raportat că a făcut-o 13 de drone ucrainene, dintre care nouă sunt în regiunea de Rostov, unul la Belgorod, unul la Kursk, unul la Voronezh, și unul pe Marea Neagră lângă Crimeea.
Comunitatea internațională continuă să fie preocupată de situația umanitară și de siguranța civililor Gaza. Negocieri pentru a noua încetare a focului, programate la Cairo și Qatar, continuă așa cum a confirmat presa oficială israeliană. Cu toate acestea, declarațiile contradictorii ale Hamas, care amenință să înghețe negocierile după tentativa de asasinare a șefului Brigăzilor Qassam, Mohammed Deif, de către IDF, complică procesul.
Zelensky deschide negocieri de pace cu Rusia, dar Moscova refuză
Deschiderea lui Zelensky față de posibilitatea ca Rusia să participe la următorul summit de pace reprezintă a schimbare de ritm semnificativă în comparație cu poziția sa anterioară. Până acum, liderul ucrainean se declarase mereu împotriva negocierii cu Putin, atât de mult încât în 2022 ratificase decizia Consiliului de Securitate și Apărare Națională din 30 septembrie, prin care se afirma imposibilitatea negocierii cu Președintele Federației Ruse.
„Primul summit de pace nu a fost deloc un summit de pace; prin urmare, trebuie să înțelegem ce „are în minte” președintele ucrainean când vorbește despre un al doilea summit de pace. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a spus așa: Dmitri Peskov. Primul summit de pace dorit de Kiev a avut loc la mijlocul lunii iunie în Elveția, fără ruși.
Cât despre o posibilă victorie a lui Magnat, Kremlinul a spus că este prematur să discute despre propria sa implicare în negocierile de pace. „În acest moment, el este un candidat la președinția SUA de ieri. Așteptăm rezultatele alegerilor, alegătorii americani își vor determina ei înșiși viitorul, aceasta este preocuparea lor, nu a noastră”, a spus Peskov. „Deocamdată pornim de la realitatea existentă. Vedem că actuala administrație „americană” este împotriva oricărui dialog și încă insistă să continue războiul până la ultimul ucrainean”.
Deci eu Negocierile de pace rămân blocate. Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), în timp ce Kievul este dispus să negocieze conform normelor dreptului internațional, aspect considerat rezonabil de comunitatea internațională. în timp ce Rusia pare să insiste asupra condiţiilor care includ capitularea completă a Kievului, poziţii despre care analiştii internaţionali spun că ar încălca dreptul internaţional.
Între timp, conflictul a provocat pierderi grele de ambele părți: conform Forțelor Armate ucrainene, cel Rusia a suferit mai departe 561.400 pierderi din 24 februarie 2022, cu peste 1.110 victime numai în ultima zi de luptă. Operațiunile militare au înregistrat o utilizare masivă a bunurilor grele, inclusiv tancuri, vehicule blindate și drone, cu daune semnificative aduse infrastructurii și un impact devastator asupra populației civile.
Președinția maghiară a lui Orban amenință stabilitatea UE
La președinția maghiară a UE se află acum într-o criză instituțională tulbure, alimentată de acțiunile controversate ale Viktor Orban. Orban a avut un rol de lider fără un mandat european clar, întâlnindu-se cu lideri precum Putin, Xi Jinping și Donald Trump care candidează din nou la Casa Albă. Aceasta a ridicat îndoieli semnificative asupra viitorului Semestrul European, deja compromis de sezonul estival. Discuția s-a intensificat și la Ecofin în această dimineață. Ministrul Economiei Giancarlo Giorgetti a reiterat importanța ca UE să continue să lucreze cu partenerii G7 pentru a asigura un sprijin financiar adecvat pentru Ucraina. Cu toate acestea, sub președinția maghiară, sprijinul pentru Kiev pare să nu fie o prioritate evidentă. Acolo Comisia Europeană a reacționat prin hotărârea de a nu permite comisarilor să participe la reuniunile ministeriale informale convocate de Ungaria, o mișcare fără precedent care subliniază tensiunile tot mai mari în interiorul UE. Mai mult, ministrul spaniol al Muncii Yolanda Diaz Perez a anunțat că nu va participa la reuniunea informală a miniștrilor UE programată pentru octombrie.
Gaza, noi raiduri israeliene: protestele Blinken pentru numărul mare de victime
Israel se află din nou în centrul criticii internaţionale pentru bilanțul morților civili în atacuri cu bombă su Gaza, cu secretarul de stat al SUA Antony clipeste care a definit ca „inacceptabil de mare” numărul deceselor civile, care a crescut la 38.664. In timp ce Irene Montero, europarlamentarul de Stânga, a condamnat-o pe Netanyahu pentru ceea ce a numit un genocid în Gaza, cerând încetarea acordului de asociere cu Israelul.
Atacurile israeliene, care s-au intensificat recent, au inclus un raid asupra unei tabere de refugiați și a mai multor școli conduse de ONU, soldând cu peste 90 de victime în tabăra al-Mawasi de lângă Khan Younis.
Aseară, avioanele israeliene au vizat infrastructura teroristă a Hezbollah în zonele Houla, Kfarkela și Bani Haiyyan în la sud de Liban„. Acțiunea a fost confirmată de armată, care a mai raportat că artileria israeliană i-a vizat pe „Blida, Deir Mimas și Rmeish pentru a elimina o amenințare”.
Într-un alt incident, au fost raportate răni minore în rândul israelienilor într-un atac cu armă asupra unui vehicul care trecea în apropierea intersectului Ramin din partea de nord a malul de vest, lângă așezarea evreiască Shavei Shomron. Purtătorul de cuvânt al armatei a spus că armata îi caută în prezent pe autorii atacului.
SUA, două nave comerciale atacate de Houthis în Marea Roșie
Tensiunea reaprinde în Marea Rosie. Eu rebeli Houthi Au atacat două nave comerciale în Marea Roșie, după cum a raportat Comandamentul Central al Forțelor Armate ale SUA (Centcom). Petrolierul MT Chios Lion, sub pavilion liberian, operat de Grecia, a fost avariat de o dronă marină în timpul atacului, deși nu a necesitat asistență și nu au fost raportate răniți sau victime. Cea de-a doua navă, MT Bentley I, un petrolier israelian și operat de Monaco, a fost vizat cu o rachetă balistică după un atac inițial folosind două bărci mici și o dronă marină. Din fericire, în acest al doilea accident nu au fost raportate pagube, răni sau decese.
În plus, Centcom a confirmat distrugerea a cinci drone Houthi în ultimele 24 de ore, trei în Marea Roșie și două în zonele controlate de rebeli din Yemen.
