Comisia de Supraveghere pe Fondul de pensii (Covip) a prezentat în ultimele zile raportul 2024 referitor la întregul an precedent. Din 2023 s-au marcat treizeci de ani de la înființarea - cu o lege organică - a plan de pensii cu fonduri private (așa-numitul pilon al doilea) este oportun să se întocmească un bilanț de sinteză asupra rezultatelor și problemelor critice ale sectorului față de așteptările și rolul atribuit de legiuitor căruia trebuie să fie reproșat o inerție și dezinteres care a durat timp de cel puțin douăzeci de ani. Singura intervenție de o oarecare importanță care a fost inclusă în această perioadă de timp a constat într-o creștere considerabilă a taxei pe randamente care nu a mai fost modificată (aceasta a fost egală cu 11%; s-a spus că trebuie redusă la 6% a fost crescut la 20%).
Membrii
La sfârșitul anului 2023, la ora scheme de pensii suplimentare (fonduri negociabile sau închise, fonduri deschise și PIP-uri, net de membri simultan de mai multe forme) s-au alăturat și au fost înregistrate este egal cu 9,610 milioane (+4 la sută față de anul precedent). Fondurile de tranzacționare au înregistrat o creștere cu 211.000 de poziții față de finele anului precedent (+5,5 la sută), pentru un total care depășește 4 milioane. În acest sens, faptul că cele mai mari creșteri au depins de unele inovații introduse prin negociere colectivă (adeziunea prin negociere colectivă) merită o atenție deosebită: în sectorul construcțiilor (+87.700 de posturi), ca urmare a plății unei contribuții, deși de o sumă modestă, plătită doar de angajator; în fondul public de ocupare (+37.600 de posturi), prin apartenență și prin consimțământ tăcut pentru lucrătorii nou angajați. Se adaugă apoi; Încă 15.700 de posturi în fondul destinat sectorului comerț, turism și servicii.
În schemele de pensii de pe piață, mai sunt 109.000 de poziții în fonduri deschise (+5,9 la sută) și încă 83.000 în Țâfnă (+2,2 la sută); la sfârşitul anului, totalul poziţiilor restante sub aceste forme se ridica la 1,950 milioane, respectiv 3,781 milioane. Nu există date actualizate referitoare la fondurile preexistente care sunt afectate de un proces pozitiv de agregare și reducere.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, 37,6% dintre angajați aderă la forme complementare față de 23,5% dintre lucrătorii independenți; decalajul se mărește luând în considerare doar membrii pentru care s-au făcut plăți, cu atât mai puțin prezenți în rândul lucrătorilor independenți. În ceea ce privește zona geografică, rata de participare depăşeşte media naţională în regiunile nordice, mai ales acolo unde oferta de asigurări sociale este integrată cu inițiative teritoriale; valori mai mici și categoric sub medie se înregistrează însă în majoritatea regiunilor sudice
Critici
De câțiva ani, în ciuda creșterii constante a scrierilor, numărul celor care au încetat să mai plătească contribuții este considerabil (mai mult de 2 milioane de „suflete moarte”). Membrii care plătesc în 2023, excluzând PIP-urile „vechi” din calcul, au fost 6,7 milioane, 72,4% din total. Membrii neplătitori, egali cu aproximativ 2,6 milioane, au fost prezenți mai frecvent în formele de piață și în rândul lucrătorilor independenți. O parte remarcabilă este formată și din angajații înscriși în fonduri de pensii contractuale, cu o atenție deosebită sectoarelor, precum sectorul construcțiilor, al cărui bazin se caracterizează printr-o discontinuitate ridicată a angajării.
Datele care se referă la pozițiile individuale sunt semnificative deoarece sunt din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale fondurilor de pensii (produsul tipic al negocierilor colective), mai ales ca printre subscriitorii acestor poliţe predomină numărul de angajaţi, confirmând necesitatea unei prevederi suplimentare de pensie (al doilea pilon) care nu este satisfăcută în mod adecvat prin negocieri colective. În 2022 la „noi” PIP-uri (2,243 milioane) Au fost înregistrați de două ori mai mulți angajați care au participat la fondurile deschise (1,007 milioane). Prin adăugarea ultimelor două cifre s-a obținut o utilizare notabilă a utilizării individuale a pensiilor private, care rămâne un fenomen confirmat.
Cu referire la componența membrilor în funcție de principalele caracteristici socio-demografice, bărbații reprezintă 61,7% dintre cei înscriși în scheme de pensii suplimentare (72,7% în fonduri negociate), confirmând decalajul de gen. În formele de piață, femeile ajung la 42,6% în fonduri deschise și 46,6% în PIP.
În funcție de vârstă, membrii sunt predominant concentrat în clasele intermediare și în cele mai apropiate de pensionare (diferența dintre generații): 47,8% dintre membri au vârsta cuprinsă între 35 și 54 de ani, 32,9% au cel puțin 55 de ani. Deși încă la procente mai mici decât celelalte grupe, în ultimii ani ponderea celei mai tinere componente (până la 34 de ani) asupra numărului total de membri a crescut totuși, trecând de la 17,6% în 2019 la 19,3% în 2023. De altfel, printre noii membri, ponderea subiecților dependenți de impozite este în creștere, a cărei înregistrare este îndreptată în principal în favoarea formelor de piață. Aceasta reflectă deciziile familiei de a deschide o poziție de securitate socială pentru copiii lor, în scopul de a le oferi ulterior plăți independente odată ce intră în lumea muncii.
Implicarea diferită pe piața muncii contribuie la o mare parte a explicației diferențele de participare la pensiile complementare din perspectiva sexului și grupelor de vârstă. Față de forța de muncă, participarea la pensiile complementare crește odată cu vârsta: între 15 și 34 de ani este de 27,4%, urcând la 32,8% în intervalul între 35 și 44 de ani, la 36% la clasa 45-54 și în final 45% între 55 și 64 de ani. Față de cinci ani în urmă, rata de participare a clasei mai tinere a crescut cu 6 puncte procentuale, iar cea a celorlalte grupuri cu 3,5-4 puncte procentuale.
Resursele alocate performanței
Resursele alocate serviciilor s-au ridicat la 222,6 miliarde euro, în creștere cu 8,2%, față de 205,6 miliarde la sfârșitul anului 2022. Aproximativ trei cincimi din creștere s-a datorat îmbunătățirii prețurilor titlurilor din portofoliu; restul s-a datorat fluxurilor de contribuții net de cheltuieli. Activul net a fost de 67,9 miliarde euro în fonduri de tranzacționare, în creștere cu 11,1% față de finele anului precedent; a fost de 32,6 miliarde în fonduri deschise și, respectiv, 49,9 miliarde în PIP, cu 16,3% și 9,8% mai mult față de sfârșitul anului 2022. Pe parcursul anului 2023, valoarea contribuțiilor colectate din fonduri negociate, fonduri deschise și PIP a fost de 14,7 miliarde. euro, o creștere de 5,7% față de 2022. Creșterea a fost de 7,7% la fondurile negociate și 7,4% la fondurile deschise, în timp ce a fost mai mică la PIP-uri (2,3%)
Fondurile negociate au deținut 30,2% din totalul resurselor, fondurile deschise 14,5% și PIP-urile 25,3%; ponderea fondurilor preexistente, egală cu restul de 30% din total, pentru prima dată în acest an nu a fost predominantă în comparație cu cea a fondurilor negociate. Contribuțiile încasate în cursul anului s-au ridicat la 19,2 miliarde de euro (+5,2% față de 2022), în creștere la toate formele de pensie complementară: 6,5 miliarde de euro au fost încasate în fondurile negociate (+7,7%); în fonduri deschise 3,1 miliarde (+7,4%), în PIP-uri „noi” 5,1 miliarde euro (+2,3%); 4,3 miliarde de euro au intrat în fonduri preexistente (+3,8%). 15,8 miliarde de euro de contribuții au revărsat în funcțiile de angajați, în creștere cu 961 de milioane față de anul precedent. Din acestea, 7,8 miliarde de euro se referă la cote de compensare; contribuțiile plătite de muncitori și angajatori sunt egale cu 5, respectiv 2,9 miliarde de euro. Pentru lucrătorii independenți s-au primit plăți de 1,7 miliarde de euro, cu 29 de milioane mai mult decât în 2022.
Avansuri și răscumpărări
Avansurile și răscumpărările care intervin pentru reducerea sumei contribuției confirmă că pensia complementară a căpătat mai degrabă caracteristicile unei investiții decât valoarea economiilor de pensie. Previzualizările (care constituie un motiv de concurență cu indemnizația de concediere și care nu facilitează rolul finanțării asigurărilor sociale) acestea s-au ridicat la 2,3 miliarde, din care 939 milioane în fonduri negociate și 768 milioane în cele preexistente. Dintre motive, se remarcă cumpărarea sau renovarea primei locuințe, cu plăți de 1,1 miliarde euro și o sumă medie de 30 mii euro și că din motive neimputabile unui caz anume, 1,1 miliarde în total pentru o sumă medie de 8,4 mii de euro.
pentru răscumpărări, 2 miliarde de euro în total, dintre care majoritatea au fost concentrate în fonduri negociate cu 850 milioane și în fonduri preexistente cu 677 milioane. Cea mai mare pondere a răscumpărărilor este formată din cele totale: 1,6 miliarde de euro pentru o sumă medie de 15.800 de euro. Anuitățile suplimentare temporare anticipate („Rita”) au crescut: debursarea totală a fost de 1,6 miliarde euro (cu 357 milioane mai mult decât în 2021), pentru o sumă medie de 57 mii euro; majoritatea debursărilor, 1,4 miliarde de euro (306 milioane mai mult decât în 2021), au fost concentrate în fonduri preexistente. 28.800 de posturi au fost afectate de plățile „Rita”, în creștere față de 22.500 în anul precedent; dintre acestea, 22.200 au vizat întreaga sumă acumulată.
În 2023, cheltuielile pentru managementul asigurărilor sociale s-au ridicat la un total de 11,6 miliarde de euro. Ajutoarele de pensie au fost plătite în capital pentru 4,5 miliarde de euro și în anuități pentru 401 milioane de euro. Deși resursele alocate serviciilor corespund la 10,8% din PIB și 4% din activele financiare ale familiilor italiene, securitate socială suplimentară, mai degrabă decât să joace rolul unui „al doilea pilon privat” și de natură colectivă/contractuală, poate fi configurată ca o formă de investiție financiară, suficient garantată și avantajată fiscal, care vă permite de asemenea să aveți la dispoziție (sub formă de contribuție și cu posibilitatea aferentă prevăzută de avansuri mai mari) o debursare (TFR). ) în timpul și nu la încetarea raportului de muncă, mai degrabă decât o prestație care joacă un rol complementar tratamentului obligatoriu.
Se intoarce
În ceea ce privește randamentele, în 2023 toate tipurile de scheme și sectoare de pensii au înregistrat rezultate pozitive în medie, cu valori mai mari pentru managementul cu expunere mai mare la capitaluri proprii. Pentru sectoarele de acțiuni, randamente medii de 10% se găsesc în fondurile de tranzacționare, 11,3% în fondurile deschise și 11,4% în PIP-uri. În liniile echilibrate rezultatele sunt în medie egale cu 6,9% la fonduri de tranzacționare, 8,3 la fonduri deschise și 7,1 la PIP-uri; randamentele segmentelor de obligațiuni și garantate sunt mai limitate.
Evaluând randamentele pe orizonturi de timp mai în concordanță cu scopurile economiilor de pensii, în ultimii zece ani (de la începutul anului 2014 până la sfârșitul anului 2023) randamentele medii compuse anuale ale liniilor cu un conținut de capital mai mare sunt în jur de 4-4,5. la sută la sută toate tipurile de formulare de pensie; pentru liniile echilibrate, randamentele medii sunt între 2 și 3 la sută. Pe de altă parte, liniile garantate și obligațiunile prezintă randamente medii apropiate de zero sau ușor mai mari; gestiunea separată a ramurii I a PIP-urilor, care contabilizează activele la cost istoric și nu la valoarea de piață, obțin un randament de 1,8%. Pe scurt performanța schemelor de pensii a rezistat și uneori a depășit provocările cu indemnizația de concediere a cărui reevaluare prin lege, in aceeasi perioada, sa constatat că este egal cu 2,4%. Toate sectoarele de capital și, de asemenea, o bună parte din cele echilibrate prezintă randamente mai mari decât celelalte și indemnizația de concediere. Pentru fiecare tip de linie de investiții, fondurile de tranzacționare arată în general o dispersie mai mică a randamentelor sectoarelor individuale decât cea înregistrată de fondurile deschise și Pip.
Alocarea investițiilor
Investițiile fondurilor de pensii (excluzând rezervele matematice la companiile de asigurări și fondurile interne de pensii ale instituțiilor și companiilor) sunt alocate în principal, pentru 56% din total, în obligațiuni de stat (14,1% sunt titluri de creanță publică italiene) și alte titluri de creanță. Titlurile de capital sunt egale cu 21,4% din total, în timp ce acțiunile OPCVM reprezintă 15,8% din total. Depozitele sunt de 5%; investițiile imobiliare, direct și indirect, au constituit 1,8% din total.
În general, valoarea investițiilor fondurilor de pensii în economia italiană (obligațiuni de stat, titluri emise de entități rezidente în Italia și imobiliare) este de 36,6 miliarde de euro, egal cu 19,4% din total față de 20,8% în 2022 (35,5 miliarde de euro). Din când în când, apar apetite dirigiste, în sensul găsirii unor instrumente care să direcționeze aceste resurse către scopuri naționale. Este o tentație de evitat dacă vrei să salvezi sectorul și pensiile de rezervă.
Provocarea cu indemnizația de concediere în companie
Indemnizația de concediere este principala sursă de finanțare a funcției contributive, dar cea mai mare parte a indemnizației de concediere se acumulează din când în când și rămâne la dispoziția companiei. Itinerariile asigurărilor sociale a demonstrat că această opțiune este mai puțin convenabilă pentru lucrător chiar și în fața reevaluării prin lege neprevăzute în cazul destinației la o formă de asigurări sociale private. El scrie Leo Campagna că avantajele aderării la un fond de pensii sunt multe, în special în domeniul fiscal. Pentru lucrătorii care au ales destinația indemnizației de concediere in categoria fond de pensii exista in primul rand posibilitatea deducerii contributiilor voluntare cu economii in functie de categoria de venit. Dar sunt chiar mai multe. Alegerea fondului de pensii in locul lasarii indemnizatiei de concediere la firma ofera lucratorului posibilitatea de a accesa un alt posibil plus: plata contributiei angajatorului la forma de pensie complementara, care nu se datoreaza salariatului care opteaza pentru indemnizatia de concediere in Compania.
În acest sens, exemplul care este raportat în fiecare an în bilanţul Fonchim, fondul de pensii pentru lucrătorii din sectorul chimic şi farmaceutic, este lămuritor, în ceea ce priveşte comparaţia dintre primul membru şi ipoteticul său geamăn care a decis să nu se înregistreze. Sectorul utilizat este Stabilitatea, cel cu cea mai lungă perioadă de funcționare și de departe cel mai semnificativ din punct de vedere al resurselor gestionate, deci deosebit de semnificativ. Ei bine, exemplul arată cum, dintr-o perspectivă pe termen lung, investiția fondului de pensii a reușit până acum să-și îndeplinească sarcina instituțională de majorarea capitalului membrilor în vederea pensionării.
În special, de la 14 martie 1997 până la 31 decembrie 2023, cu contribuția membrului egală (19.473 euro), indemnizația de concediere (89.736 euro) și contribuția voluntară (20.942 euro), în cazul lucrătorului care a ales Secția de Stabilitate, s-a adăugat și contribuția companiei (34.181 euro). Returul este de 55.186 de euro pentru lucrătorul participant față de 26.996 de euro pentru geamănul care nu a aderat la fond. Per total, membrul sectorului Stabilitate ar fi acumulat 219.518 euro, adică cu aproape 40% mai mult decât cei 157.147 euro ai lucrătorului nemembru.
