Duminică 23 februarie Germania merge la alegeri anticipate pentru a alege membrii Bundestag, camera inferioară a parlamentului german care, la rândul său, va decide cine va fi noul cancelar, care va fi numit ulterior de șeful statului. Trei candidați principali: Friedrich Merz, (CDU-CSU), Olaf Scholz (Spd) și Alice Weidel (Afd). Este o alegere decisivă pentru viitorul țării, dar și al întregii Europe, orfană de cel mai stabil și solid stat membru al său, într-o perioadă foarte delicată în care bătrânul continent trebuie să facă față prăbușirii frontului de Vest și ostilității fără precedent a Statelor Unite, războiului din Ucraina și lipsei de competitivitate din ce în ce mai flagrante care riscă să-l relege în marjele geopoliticii și finanțelor internaționale. Potrivit ultimele sondaje preelectorale, creștinii democrați (centru-dreapta) ar fi în frunte, dar ochii lumii sunt concentrați pe extrema dreaptă a Alternativa pentru Germania, susținut și de Elon Musk, ale cărui rezultate ar putea deranja sistemul politic german care de zeci de ani se bazează pe alternanța dintre CDU și SPD.
De ce merge Germania la alegeri anticipate?
Il 6 noiembrie 2024, În timp ce atenția lumii s-a concentrat asupra noului președinte al SUA Donald Trump și asupra victoriei sale zdrobitoare cu o zi înainte, în Germania, deja tremurând coaliția de semafoare, numită așa datorită culorilor celor trei partide care l-au compus: roșu pentru Partidul Social Democrat, care și-a exprimat și Cancelarul Olaf Scholz, galben pentru liberali, alături de Verzi. Criza a fost declanșată de expulzarea ministrului de finanțe (liberal, FDP), Christian Lindner din partea lui Scholz, cancelarul a folosit cuvinte foarte dure la adresa lui, acuzându-l că este prea „angajat în tactici meschine de partid”. Elementul disputei: criza economică germană și necesitatea de a găsi 10 miliarde de euro pentru finanțarea bugetului 2025.
După o primă încercare de a rezista până pe 15 ianuarie, pe 16 decembrie Scholz s-a prezentat în Parlament, conștient că va fi votat din încredere și de fapt demarând astfel procesul care, pe 27 decembrie, l-a determinat pe președintele Republicii Frank-Walter Steinmeier să cheme un alegeri anticipate. Alegerile au fost programate inițial pentru 28 septembrie 2025.
Alegerile din Germania 2025: Contextul economic
Pentru a înțelege criza politică, nu se poate ignora contextul economic. Locomotiva germană nu mai există. Cea mai stabilă și solidă țară din Uniunea Europeană se află de fapt în recesiune de doi ani acum: în 2023 PIB-ul A scăzut cu 0,3%, în 2024 a scăzut cu 0,2% și pentru anul în curs se estimează o ușoară creștere care însă este considerată din ce în ce mai expusă riscului din cauza posibilelor taxe din SUA care ar putea lovi puternic. exportul Germană, care a înregistrat deja o scădere de 2024% în 1,3.
Și din nou: cel productie industriala este cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mică decât nivelurile pre-Covid. Dificultățile sectorului sunt un simbol al crizei germane Auto, până acum câțiva ani nava amiral a industriei germane. Astăzi Volkswagen în primul rând, dar nici BMW și Mercedes sunt incapabile să reziste loviturilor concurenței chineze, neputând concura în cursa către electricitate.
Alegerile din Germania 2025: Cum să votezi
Votați folosind a sistem proporțional mixt: fiecare alegător exprimă doua voturi în aceeași filă. Prima (Erststimme) este de tip majoritar: a candidat al propriei sale circumscripții circumscripția electorală locală (există în total 299 de circumscripții uninominale). Câștigă persoana care primește cele mai multe voturi în circumscripție. Al doilea vot (Zweitstimme) este proporțional: alegătorii aleg listele prezentate de parti, fără a exprima preferințe. Cu acest al doilea vot se stabilește repartizarea locurilor la nivel național.
Este permis vot divizat, candidatul indicat cu primul vot poate fi, de asemenea, dintr-un partid diferit de cel indicat cu al doilea vot, și un pragul de barieră: Pentru a intra în Bundestag, un partid trebuie să obțină cel puțin 5% din votul național sau să câștige trei circumscripții directe. Bundestagul va avea maximum 630 de membri din acest an (era 736 în 2021), în urma unei reforme adoptate în 2023.
Cum sunt aleși cancelarul și cei trei candidați principali
În total sunt La vot au participat 29 de partide, dar doar 11 dintre ei concurează la nivel național, inclusiv uniunea CDU/CSU (partidul soră din Bavaria): SPD, Verzii, FDP, Alternative für Deutschland, Die Linke, Freie Wähler, VOLT, MLPD, Bündnis Deutschland și Sahra Wagenknecht Alliance. Creștin-democrații (CDU) sunt candidați în toate statele, cu excepția Bavariei, unde creștinii socialiști (CSU) sunt în cursă.
În Germania, după cum am menționat, nu există alegerea directă a cancelarului. Bundestagul îl alege pe baza rezultatelor alegerilor, în timp ce nominalizarea oficială este făcută apoi de șeful statului. În mod tradițional, totuși, partidele aflate în candidatură își indică candidatul pentru funcția de cancelar înainte de alegeri, astfel că liderul partidului câștigător este favoritul pentru post.
Sunt trei reprezentanți care ar putea ajunge astăzi, cu posibilități foarte diferite (trebuie spus). Primul este Friedrich Merz, lider al alianței de centru-dreapta dintre CDU și CSU, al cărei program se bazează pe trei pietre de temelie: controale permanente la frontieră și introducerea reținerii administrative pentru infractorii în așteptarea expulzării, simplificarea birocratică, reducerea taxei la energie electrică și a tarifelor de rețea. Merz și-a mutat partidul mult mai spre dreapta, în comparație cu atitudinea moderată urmată anterior de Angela Merkel.
SPD-ul de centru-stânga pune din nou pariuri pe cancelarul care iese Olaf Scholz, în ciuda faptului că ultimele luni ale guvernului său au coincis cu perioada sa de maximă nepopularitate în rândul alegătorilor. Propunerile lui Scholz variază de la creșterea salariului minim până la scăderea TVA la produsele alimentare la 5% și creșterea protecției chiriașilor. În ceea ce privește imigrația, premierul în funcție apără dreptul la azil, considerat parte integrantă a sistemului juridic și a valorilor germane.
Ochii apoi concentrați asupra Alice Weidel, liderul partidului de extremă dreapta AfD, care propune închiderea granițelor și repatrieri pe scară largă, retragerea din Acordul de la Paris, o economie de piață liberă și anularea drepturilor LGBTQ+, în ciuda faptului că este căsătorit cu o femeie și are doi copii.
Alegerile din Germania 2025: probleme cheie de vot
După recentele atacuri de inspirație islamistă de la Magdeburg și Aschaffenburg, conform marii majorități a observatorilor, esteimigrare tema principală a acestor alegeri, urmată de economie, pensiuni e apărare și securitate.
Ultimele sondaje
Potrivit ultimelor sondaje electorale efectuate de Insa, principalul institut german de votare, CDU/CSU ar fi peste 30% din preferințe și, prin urmare, ar trebui să fie partidul cel mai votat. Urmează extrema dreaptă a Alternativa pentru Germania cu 21%, în timp ce celSpd a cancelarului în exercițiu Olaf Scholz ar putea scădea la 15%.
rău și eu verde de Robert Habeck, blocat la 13%, în timp ce La link, partidul de stânga, ar trebui să se stabilească în jur de 7%. Alianța Sahra Wagenknecht este și ea în balanță, în jur de 5%, în timp ce liberalii ar putea rămâne în afara Bundestag (fdp), date sub pragul de 5%.
Rezultate similare și pentru YouGov care dă CDU/CSU 29%, AfD 21%; SPD la 16%, Verzii la 13%, Linke la 7% și Sahra Wagenknecht Alliance la 5% și FPD la 4%.
Probabilele coaliții post-vot
Coalițiile postelectorale vor depinde de cifrele care ies din urne. Cel mai fezabil ar fi așa-numitul „Coaliția Kenyană”, care își ia numele de la culorile drapelului țării africane (negru, roșu și verde) și include CDU/CSU, SPD și Verzii. „Proiecțiile actuale sugerează că aceasta este singura coaliție de trei partide viabilă, capabilă să obțină o majoritate”, explică Filippo Diodovich, strateg de piață senior la IG Italia.
Scenariile alternative includ în schimb un „coaliție negru-verde” (CDU/CSU și Verzi) sau un „Coaliția jamaicană„, (CDU/CSU, Verzi și FDP): Deși este posibil din punct de vedere matematic, sondajul actual FDP sub pragul de 5% face includerea lor incertă. În plus, diferențele ideologice, în special între Cus și Verzi, prezintă obstacole semnificative atât pentru primii, cât și pentru cei din urmă.
Apoi există posibilul „Coaliția Germania” (negru, roșu și galben) (CDU/CSU, SPD și FDP), care ar putea fi luate în considerare dacă FDP ar trece de pragul electoral. Cu toate acestea, refuzul categoric al FDP de a se alătura unei coaliții similare acordului anterior reduce semnificativ această posibilitate. „Acest lucru lasă „Marea Coaliție(CDU/CSU și SDP) pe care cancelarul Angela Merkel l-a condus cu succes timp de aproximativ 12 ani în timpul mandatului său de 16 ani de cancelar, din 2005 până în 2009 și din nou din 2013 până în 2021. Cu toate acestea, peisajul politic din Germania s-a schimbat de atunci. Sprijinul redus al SPD înseamnă că această pereche ar putea avea dificultăți pentru a obține o majoritate stabilă. Mai mult decât atât, în ambele părți există reticență de a reînnoi această alianță din cauza fricțiunilor din trecut”, spune Diodovici.
În acest context, este necesar să se ia în considerare Nodul Afd: toate partidele traditionale au exclus orice colaborare cu extrema dreapta care insa, pe baza rezultatelor obtinute, ar putea determina viitorul tarii.
Alegerile din Germania 2025: când sunt rezultatele?
Votarea va avea loc duminică, 8.00 februarie, între orele 18.00:23 și XNUMX:XNUMX. Primii exit poll Vor fi eliberați imediat după închiderea urnelor. Primii ar putea sosi câteva ore mai târziu rezultate oficiale.
Care va fi reacția pieței?
„Mișcările de pe piețe vor fi mai mult legate de a victoria puternică a partidelor populiste, în special AfD a lui Alice Weidel, explică în continuare expertul IG Italia. Dacă procentele sondajelor se confirmă, „nu ne așteptăm la mișcări semnificative în indicele german”, continuă el „Situația este foarte diferită în cazul a mare victorie a partidului populist de extremă dreapta, AfD, în cazul în care partidul lui Alice Weidel, noua frontieră a mișcării MEGA (Make Europe Great Again), ar putea depăși 25% din voturi sau ar putea deveni cel mai mare partid german. În caz de succes al blănurilor alternative Deutschland, ne așteptăm la un declin pt indicele Germaniei 40, dar și o scădere bruscă schimb euro dolar. O victorie pentru Alice Weidel ar putea împinge cursul de schimb euro-dolar către minimele anuale la 1,0178”, conchide Diodovici.
