cum finanţa cele uriașe investiții cuprins în Raport Draghi? Este posibil să se creeze o Agenție Europeană pentru Datorii cu scopul atât de a finanța bunuri publice europene, cât și de a consolida piața de capital, stabilitatea financiară și moneda euro prin crearea unui European Safe Asset? Este posibil să ne gândim la o abordare integrată între emiterea de datorii europene și consolidarea și/sau crearea de noi fonduri europene de capitalizare cu scopuri de politică industrială?
Situația geopolitică și economică globală este critică. Europa trebuie să ofere răspunsuri ambițioase. Într-un climat de ratele dobânzilor structural Bassi și înalt aplicarea activelor sigure este timpul să planificăm într-un mod integrat o serie de instrumente capabile să ne ofere puterea necesară sporirii productivitate, pentru a promovainovație și relansați putere industrială a continentului nostru.
„Cu tratatele neschimbate, ne reamintește guvernatorul de onoare al Băncii Italiei Ignazio Visco, este încă posibil să ne concentrăm pe soluții pragmatice, mai puțin ambițioase, dar eficiente. Necesitatea de a oferi Uniunii o capacitate bugetară comună adecvată nu mai poate fi evitată. Ar oferi un instrument gata de a fi folosit în caz de nevoie, fără a fi nevoie să recurgă de fiecare dată la programe ad-hoc, cu rezultate incerte: nesatisfăcător ca în criza datoriilor suverane sau cu siguranță eficient ca în răspunsul la pandemie. Pe lângă faptul că permite o mai bună gestionare a presiunilor nejustificate de pe piață și facilitează stabilizarea macroeconomică, aceasta ar deschide spații decisive, inclusiv prin emiterea de datorii „comune”, pentru furnizarea de bunuri publice „europene” […] declaraţie. Teoria economică și experiența practică a altor uniuni monetare de succes, în special a Statelor Unite, sugerează că zona euro ar beneficia foarte mult de pe urma creării unei capacități fiscale la nivel supranațional.”(Visco, 2023)
Pentru a face acest lucru, este necesar, în primul rând, să reflectăm asupra unei întrebări ridicate recent de Mario Draghi: „Este posibil ca Europa să continue tranziția „de la o politică fiscală ciclică la una structurală”, deschizând o altă politică, și poate mai întemeiată, spre o uniune fiscală?” (Dragons, 2023).
Gestionarea datoriei publice într-un mediu cu dobândă scăzută
În ultimele decenii, am asistat la o declin constant de rate reale ale dobânzii. Acest fenomen este atribuit a cerere di economii superioare toate "oferta de investitii la nivel mondial. Principalele cauze ale acestui dezechilibru includîmbătrânire a populaţiei, creşterea în inegalităților, și o creștere bruscă a cerere globală, ca urmare a unei creșteri a economiei globale, condusă de China, depășind cu mult oferta de active sigure pe care o pot oferi economiile avansate.
Combinația de dobânzi scăzute e inflație scăzută Aceasta a însemnat că, pentru multe economii occidentale, cu excepția Italiei, diferența dintre rata reală a dobânzii și rata de creștere a fost, de-a lungul anilor, și în medie, negativă. Aceasta înseamnă că costul serviciului datorie este mai scăzută decât rata de creștere economică, facilitând stabilizarea sau reducerea raportului datorie/PIB. Acest lucru nu înseamnă că datoriile publice, care au crescut la niveluri foarte ridicate ca urmare a Covid, nu reprezintă o problemă. Dar ele sunt mai gestionabile, cu condiția să se mențină o politică fiscală responsabilă, coordonare constantă între băncile centrale și guverne pentru a menține ritmul natural de creștere la niveluri care să permită economiei să se exprime la potențialul său maxim, și acele „șocuri exogene” dramatice.
Euroobligațiuni: o istorie de 30 de ani
Di de eurobonduri Se vorbește despre asta timp de treizeci de ani, de când Jacques Delors în Cartea sa albă de la sfârșitul anului 1993 a propus emiterea de „Obligațiuni unionale” pentru finanțarea infrastructurii europene, în special a telecomunicațiilor. De atunci, propunerile s-au înmulțit, atât din partea factorilor de decizie, cât și din partea economiștilor.
În 2011, în timpul criza datoriilor suverane, Consiliul Experților Economici Germani a propus ideea unui „Fond de răscumpărare” care să gestioneze datorii naționale care depășesc 60% din PIB, dar propunerea a fost respinsă de parlamentul german. Inițiativa germană a stârnit însă o dezbatere aprinsă în rândul economiștilor și politicienilor. În 2021, guvernatorul Băncii Italiei Ignazio Visco în Considerațiile sale finale, el a preluat din nou conceptul, sugerând crearea unui fond european care a inclus cel puțin datoriile contractate în cei doi ani de pandemie. Mario Draghi ed Emmanuel Macron, cu un articol publicat pe Financial Times în decembrie 2021, au reluat și elaborat-o propunere, susținând nevoia de transfera datoria într-unul nou Agenția Europeană a Datoriilor, deși obiectivul lor era mai orientat spre finanțarea „cheltuielilor pentru viitor”, mai degrabă decât stabilizarea financiară (Giavazzi et Al, 2021).
La Criza Covid-19 a împins Uniunea Europeană să facă un pas istoric, lansând programul Următoarea generație Eu (NGEU) de 800 de miliarde de euro și Sure, un program de sprijin pentru ocuparea forței de muncă de 100 de miliarde de euro. Aceste instrumente, finanțate printr-o extindere a bugetului Uniunii. Cu toate acestea, emisiunile de obligațiuni legate de Ngeu și Sure, deși au primit rating Aaa, nu sunt încă percepute de piețe ca fiind echivalente cu obligațiunile germane sau cu obligațiunile franceze și spaniole. Le lipsesc garanțiile irevocabile, contribuind la spread față de alți emitenți europeni. Problema nu este, așa cum susțin mulți, doar lichiditatea slabă. Piața „prețează” teama politică privind permanența și însăși existența, pe termen lung, a Uniunii Europene, precum și teama că acestea sunt programe unice.
Trebuie să acționăm cu mai multă ambiție. Crearea unui Activ european sigur, cum ar fi un Fond European de Datorie sau emiterea de obligațiuni comune, precum și finanțare Bunuri publice europene, ar reprezenta si un pas esential pentru consolidarea uniunii bancare e ale pietelor de capital. Ar reduce riscul de a fugi spre siguranță în timpul crizelor economice, oferind o bază mai stabilă pentru sistemul financiar european. În plus, ar crește eficacitatea politică monetară de Banca Centrală Europeană, facilitând finanțarea stabilizatorilor automati partajați între statele membre. În cele din urmă, ar promova euro ca monedă internațională, sporind utilizarea sa pe piețele globale și consolidând rolul Europei în economia mondială. Așa cum a fost crearea Băncii Centrale Europene, crearea unui Fond European de Datorie ar trimite un semnal important în consolidarea conceptului însuși de suveranitate europeană.
Ce rol au fondurile sau instituțiile de capitalizare europeană?
În același timp, este necesar să se consolideze instituții financiare cu capital european, cum ar fi BEI, BERD, CEB și MES și celelalte mari bănci naționale de promovare (KFW, CDC, Bpi Franța, CDP, PKO). Ele reprezintă un element crucial pentru sprijinirea capacitatea investițională a Europei, în special în proiectele public-private, care sunt estimate la aproximativ două treimi din investițiile necesare. Aceste instituții folosesc un model bazat pe capital vărsat (care este egal, conform unui studiu recent al Băncii Mondiale, în medie pentru băncile multilaterale de dezvoltare, doar cu aproximativ 9%) și capital apelabil (egal cu restul de 91%, în chiar cazul în care este puţin probabil că vor eşua). Acestea se caracterizează printr-un efect de levier financiar scăzut (EIB de la 2:1 la 3:1, ESM 6:1), un rating ridicat (AAA) și sunt considerate în toate intențiile și scopurile active europene sigure. Costul lor, atât politic, cât și financiar (datorită raportului scăzut dintre capital vărsat/capital apelabil), le-ar putea face soluții mai ușor de implementat.
În ultimii ani au fost înaintate mai multe ipoteze propuneri pentru a lărgi gama acestui tip de instrumente europene. Ursula von der Leyen a sugerat în 2022 crearea unui Fondul european de avere pentru a sprijini sectoare strategice precum bateriile, semiconductorii și materialele cu pământuri rare, cruciale pentru tranziția tehnologică. În 2024, el a propus o Banca Europeană de Hidrogen pentru a promova dezvoltarea hidrogenului ca element cheie pentru tranziția energetică. Mai mult, cel Financial Times a raportat recent că UE are în vedere a Fondul european de apărare în valoare de 500 de miliarde de euro, care ar putea include și Regatul Unit.
concluzii
La cererea de active publice sigure emis de economiile avansate, în lume este in creștere. Europa și-ar putea permite să emită mai mult pentru a-și finanța viitorul, în special partea industrială inovatoare și noile tehnologii, care sunt cele care contribuie cel mai mult la creștere. Trebuie subliniat că în orice caz nu există „prânz gratuit” și că cheltuirea mai mult, chiar și prin împrumut la rate convenabile, cu aceeași povară fiscală, este o opțiune viabilă, doar dacă reușim să crește productivitatea și creșterea.
Acestea fiind spuse, în scenariul geopolitic și economic pe care îl trăim, Europa trebuie să dea un semnal puternic asupra stabilității și puterii UE pe termen lung. Pentru a face acest lucru, legăturile dintre statele membre trebuie consolidate cât mai mult posibil. Implementarea propunerilor pe care le-am discutat, într-o formă sau alta, ar fi una dintre soluțiile magistrale de relansare a rolului și a însăși existenței Europei în lume. Dacă este adevărat că Europa face lucruri mărețe doar în cele mai grave crize, ni se pare că vremurile la care asistăm sunt de așa natură încât o pot stimula să fie mult mai curajoasă.
****Autoarea este economist, profesor la Luiss, membru al mai multor think tank-uri italiene și internaționale și fost economist șef al Cassa Depositi e Prestiti
