Uniunea Europeană are astăzi 27 de țări membre (ne luăm în considerare deja pe fosta 28, Marea Britanie), dar acest număr a fost atins abia în ultimii ani. De exemplu, acum doar 18 ani, la 13 decembrie 2002, Consiliul Uniunii Europene a aprobat aderarea unui pachet de țări (cea mai numeroasă vreodată, toate în același timp): se referă la Cipru, Malta, apoi blocul țărilor estice, din țările baltice (Letonia, Estonia, Lituania), trecând prin Slovacia, Cehia, Slovenia, în sus către Ungaria și Polonia, care în ultimele zile au ajuns în ochiul furtunii pentru că urmau, pentru ca apoi să-și reconsidere, să găsească o înțelegere cu celelalte țări, cu vetoul Fondului de Recuperare. Cu toate acestea, aceste țări au aderat efectiv la Uniune abia la 1 mai 2004, după semnarea tratatului de aderare în 2003.
Odată cu această pierdere de noi membri, numărul țărilor membre a crescut apoi la 25, pentru a crește apoi la 28, odată cu intrările ulterioare ale României și Bulgariei (2007) și Croației (2013). La început erau doar 6 țări fondatoare și Italia făcea și ea parte din acestea: la 23 iulie 1952 a fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului din Belgia, Franța, Republica Federală Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Apoi, la 1 ianuarie 1958, Comunitatea Economică Europeană a luat naștere, cu aceleași 6 țări. Prima extindere a avut loc în 1973: Danemarca, Irlanda și Regatul Unit s-au alăturat; apoi în 1981 Grecia (cu numărul total crescând la 10); apoi în 1986 Spania și Portugalia: în 1995 Austria, Finlanda și Suedia; și la nouă ani după extinderea menționată mai sus, care a adus numărul total la 25.
