La BCE va trebui să continue ridica ratele pentru timpul necesar pentru a împingeinflația pe o cale durabilă către obiectivul de 2%. Apelul a fost lansat deOCDE, organizația internațională cu sediul la Paris care a reînviat una pentru zona euro prognoza de crestere 0,9% pentru acest an, care va crește la 1,5% în 2023; și o rată a inflației de 5,8% anul acesta, care va scădea la 3,2% anul viitor. Dar de ce trebuie BCE să continue să majoreze ratele dacă se așteaptă o scădere a inflației? Deși cu o mie de precauții, politică monetară trebuie să rămână restrictiv în timp ce guvernele sunt invitate să efectueze a politica fiscala foarte atent pentru a evita alimentarea inflației și pentru a introduce reforme pentru a stimula creșterea potențială, estimată să scadă la 1,1% anul viitor, de la 1,6% în 2020 și 2021.
OCDE către BCE: „Înainte cu înăsprirea monetară”
Cel mai recent studiu economic al OCDE privind UE și zona euro examinează modul în care economiile europene reacționează la șocurile externe negative și provocările cu care se confruntă Europa în viitor. Organizația internațională susține alegerea actuală a Băncii Centrale Europene de a „urmări” datele macroeconomice luând decizii pas cu pas. „Dimensiunea și durata înăspririi monetare necesare pentru a reduce în mod durabil inflația este incertă”, explică raportul. Organizația internațională recunoaște apoi „amploarea vulnerabilităților financiare, în special în acele țări cu niveluri ridicate de îndatorare privată și o proporție puternică de credite ipotecare cu rată variabilă”.
Rolul politicii fiscale este crucial
Potrivit sondajului, având în vedere inflația generalizată și persistentă, politicile monetare și fiscale trebuie să acționeze în sinergie pentru a reduce presiunile inflaționiste pe termen lung. „Banca Centrală Europeană va trebui să continue să crească ratele dobânzilor suficient de mult pentru a împinge inflația spre ținta de 2%, iar asta înseamnă înăspriți politica monetară la fel de mult ca și politica fiscală rămâne astfel în mare măsură adaptabilă”, subliniază OCDE, adăugând că „o întârziere în clarificarea regulilor bugetare europene riscă să alimenteze inflația prin slăbirea percepțiilor asupra necesității de a stabiliza bugetele publice”. Și, de asemenea, raportează modul în care diferitele întârzieri în punerea în aplicare a Pnrr „au dus la o subexecuție a fondurilor în 2021 și 2022 în comparație cu planurile inițiale, ceea ce ar putea fi dificil de corectat și ar putea încorda capacitatea de absorbție a țărilor beneficiare”.
