De câțiva ani încoace, chiar și în lumea informației, se resimte tot mai mult prezența seducătoare, dar insidioasă, a Inteligenței Artificiale, care după pandemie și odată cu apariția motorului de căutare ChatGPT a făcut un pas semnificativ înainte. Dar mai presus de toate au fost lansarea DeepSeek și provocarea inteligenței artificiale lansare low-cost de către China în inima imperiului american la sfârșitul lunii ianuarie pentru a ne face mai conștienți de ceea ce mize în confruntarea dintre marile puteri ale lumii şi cât de centrală este frontiera tehnologică pentru hegemonie asupra viitorului.
Ce este inteligența artificială și cum afectează ea lumea informației?
Dar ce este mai exact AI și care sunt oportunitățile e riscuri pentru lumea informației? După cum toată lumea știe până acum, AI este o tehnologie care îți permite accelera e simplifica lLucrez in redactii jurnalism, automatizarea operațiunilor precum transcrierea și traducerile și eliberând jurnaliștii de sarcini mai repetitive. Așa cum s-a întâmplat la începutul internetului, astăzi nimeni nu știe exact ce va deveni AI și care vor fi efectele aplicațiilor sale în diferitele domenii ale vieții și în special în lumea informației, dar, pentru a ne orienta într-o lume nouă, fascinantă, dar în același timp riscantă, merită să ne stabilim de acum înainte câteva puncte fixe și câteva criterii directoare.
- Ca toate noile dezvoltări tehnologice, AI este o provocare oportunitate e riscuri dar pe care nu putem să nu le colectăm: ignorarea, snobarea sau demonizarea AI ar fi a merge împotriva istoriei și împotriva progresului, chiar dacă temerile și grijile sunt foarte de înțeles. Dar, așa cum a spus marele filozof olandez Baruch Spinoza, „nu există frică fără speranță și nu există speranță fără frică”.
- Este esențial să acceptăm provocarea AI, dar să o transformăm în a noastră beneficiu. Orice lucru care poate simplifica și accelera munca în ziare de hârtie sau online merită experimentat, dar cu un singur criteriu nenegociabil: ULTIMUL CUVÂNT TREBUIE SĂ FIE ÎN ECHIVOC CEL AL Jurnalistului. AI nu va putea NU ÎNLOCUIȚI NICIODATĂ INTELIGENTA UMANĂ pentru că nu este capabil de asta și nu are sensibilitatea adecvată dar poate ușura munca jurnalistică de aspectele ei cele mai repetitive și plictisitoare lăsând mai mult spațiu muncii de calitate și creativității jurnaliștilor dar și pentru verificarea fiabilității informațiilor.
- Cu aceste presupuneri intangibile care gravitează în jurul centralității jurnalistului și neștiind – nimeni nu știe – care va fi evoluția AI, cred că în această fază a istoriei noastre este necesar exploata cel mult, cu mare atenție dar fara prejudicii, toate posibilitățile experimentale pe care AI le poate oferi și cele pe care noi le putem cere. Vă voi da un exemplu care vine din experiența mea personală ca director al unui site web independent de economie și finanțe. PRIMUL online pe care l-am ajutat să îl găsesc și o conduc de 14 ani. Cu rețelele neuronale de inteligență artificială am creat un Platformă MULTILANGUE ceea ce ne permite să traducem textele de pe site-ul nostru în timp real și cu costuri zero pentru noi și toți utilizatorii. Ne putem traduce textele în cele 16 limbi cele mai vorbite din lume și nu numai cele europene, ci și limbi mai dificile, cum ar fi arabă, chineză, diferitele dialecte indiene, japoneză și așa mai departe. Calitatea este infinit superioară celei Google Translate și rezultatul este că platforma multilingvă ne-a extins semnificativ gama de acțiune și a produs o creștere a cititorilor care variază între 10 și 15%. Pentru noi este un pas înainte de care suntem foarte mulțumiți și nu vom renunța la experimentarea cu alte utilizări ale inteligenței artificiale precum cele sugerate ca îmbunătățirea titlurilor din perspectiva SEO e când să publici un articol pentru a asigura o difuzie mai largă. Un lucru trebuie să fie însă clar: suntem deschiși la toate sugestiile, dar decizia finală este și rămâne a jurnalistului, iar dacă o sugestie AI nu ne mulțumește, o vom arunca, dar cu siguranță nu o vom respinge a priori.
Evoluția tehnologiei și declinul inexorabil al ziarelor de hârtie
În acest scurt discurs al meu mi-am dorit să pornesc imediat de la AI în lumea informației pentru că acesta este subiectul cel mai actual și este tema conferinței promovată cu merit de Corecom din Puglia, dar sunt perfect conștient că este un pic ca și cum ai începe de la coadă. În realitate, dacă AI este noul teren de joc, valoarea revoluției informaționale digitale nu poate fi înțeleasă dacă nu plecăm de la origini și nu suntem conștienți că în lumea mass-media există un înainte și un după și că adevărata cotitură începe la începutul secolului XXI cusosirea internetului că provoacă jurnalismul tradițional și începe, cu pași mari, cel declin ireversibil al ziare de hârtie.
A trecut mult timp de când ne-am întrebat când va fi tipărit ultimul exemplar al ziarelor de hârtie? Într-un an, peste 3 ani sau peste XNUMX ani? Nu știm exact, dar știm că se va întâmpla. Poate fi trist, mai ales pentru cei care și-au petrecut viața citind ziare cu curiozitate în fiecare zi, dar soarta ziarului de hârtie este pecetluită și existența lui se va încheia cu generația de bătrâni de șaizeci și șaptezeci de ani, ultimul care mai cumpără ziare de hârtie în fiecare zi.
Patru elemente marchează inexorabil sfârşitul ziarelor de hârtie: lor vânzări sunt da anni in cădea Libera, conturile lor sunt aproape toate (cu rare excepții) în roșu, sunt din ce în ce mai puține chioșcuri de ziare și – ceea ce contează cel mai mult – noile generații nu mai citesc ziare de hârtie și, dacă se informează, o fac doar online, pe site-uri web sau pe rețelele de socializare. Acolo viteză iar cea larg răspândită gratuitate informația online a lovit în centrul ziarelor de hârtie și nu există cale de întoarcere.
Viitorul informațiilor online
Viitorul aparține în mod inevitabil informațiilor online care au revoluționat deja vechea informație cu cel puțin patru caracteristici noi: 1) cu viteza care îndeplinește visul oricărui jurnalist de a vedea Postați o știre cât mai curând posibil și nu a doua zi ca în ziarele de hârtie; 2) cu posibilitatea de a corecta imediat orice greșeli de scriere sau pentru a îmbogăți și integra în permanență textele; 3) cu posibilitatea a documentație on-line mereu un portata di mano și incomparabil mai eficient decât cel de hârtie, conținut prăfuit în dosarele vechi; 4) cu posibilitatea de a exporta texte online în toată lumea și fă-le să dureze pentru totdeauna.
Dar, în ciuda potențialului enorm pe care îl oferă, informația online are în continuare un deficit de fiabilitate și calitate în comparație cu vechiul jurnalism de hârtie care este destul de evident. De ce nu există site-uri de hârtie sau surse complet digitale? nici un Scalfari nou si nici unul noul Indro Montanelli? Toate acestea nu sunt o coincidență ci sunt cealaltă față a naturii Internetului care aduce cu sine avantajul vitezei dar și defectul de aproximare și lipsa de control asupra veridicității știrilor.
Problema știrilor false și a fiabilității informațiilor online
Toate acestea generează difuzia anormală a Știri false – care sunt însă doar aisbergul problemei – dar aduce cu sine și tendința de aplatizare, standardizare, omologare, superficialitate, conformism și fiabilitate slabă a informațiilor online, cu excepția cazului în care regulile actuale ale jocului, care sunt adevăratele Călcâiul lui Ahile al informațiilor online și care împiedică democrația digitală.
Dar, fără interferența străină, care este frecventă mai ales în perioadele electorale, de unde provin știrile false și calitatea scăzută și lipsa de încredere a informațiilor online? Ele apar din misterios și arbitrar algoritmi de Google, un motor de căutare privat care gestionează publicitatea digitală într-o manieră practic monopolistă și care este responsabil pentru a decide ce conținut să indexeze sau nu și, prin urmare, soarta tuturor site-urilor de pe planetă. SEO este terenul de joc pe care Google l-a stabilit pentru informațiile digitale dar religia SEO, pe care toate site-urile sunt obligate să o urmeze dacă vor să-și facă publicitate textelor pe net, nu este deloc paradigma jurnalismului bun, într-adevăr adesea – în simplificarea ei obsesivă a textelor și a titlurilor – este exact opusul.
Dar, pe lângă indexarea discutabilă Google care contrazice cele mai elementare reguli ale jurnalismului pentru că favorizează știrile haitei fără a distinge și valorifica scoop-urile și originalitatea informațiilor digitale, mai există un aspect care denaturează piața și este contabilitatea arbitrară a contactelor care împinge adesea Google să crească sau să scadă audiența site-urilor după criterii proprii și deloc transparente. Ca să nu mai vorbim de cumpărarea și vânzarea de trafic online care, deși uneori practicat de marile ziare, nu face merit celor care îl folosesc.
Inteligența artificială și jurnalismul: o revoluție care trebuie guvernată, nu suferită
Le entorse că curentul regulament cauzele în informația digitală lovesc în centrul lumii online și însuși modelul său de afaceri pentru că, influențând arbitrar indexarea și numărarea vizitelor, ajung să influențeze audiența și colecția ulterioară de publicitate care este adesea o resursă vitală pentru supraviețuirea site-urilor din întreaga lume, dar care este ipotecata de prezența monopolistă a marilor motoare de căutare americane. Poate că a venit momentul să alungăm ipocrizia și să recunoaștem că, dacă informația online înlocuiește jurnalismul de hârtie, ar fi rezonabil – în anumite condiții și cu deplină transparență a structurilor de proprietate – să se mute prevederile prevăzute pentru publicare de la ziarele pe hârtie pe site-urile online. Indexarea și contabilizarea vizitelor pe site-uri online și modelul de afaceri care le susține nu sunt probleme tehnice, ci pilonii unei mari bătălii pentru democrația informațională digitală care este parte integrantă a unei bătălii mai generale pentru democrație și pe care este timpul să o deschidem în toate dimensiunile ei.
Este în acest context al informației – care cere reguli de joc transparente și foarte diferite de cele impuse de Vestul Sălbatic care face din Rețeaua este o adevărată junglă – aici trebuie plasată inovația disruptivă a inteligenței artificiale, care, așa cum am spus mai înainte, implică riscuri și oportunități, dar care este o provocare inevitabilă. Cu siguranță, asumarea sarcinilor plictisitoare și repetitive de către AI poate lăsa mai mult spațiu personalului editorial pentru a acorda mai multă atenție calității informațiilor și unui control mai riguros asupra veridicității și fiabilității știrilor. Dar în redacții, AI poate ajuta și la dezvoltarea de noi servicii pe care inteligența umană nu este întotdeauna capabilă să le realizeze cu aceeași eficiență. ÎntreAmerica și L "Europa este un diferență de setare AI: America ar dori ca dereglementare totală pentru a lăsa mai mult loc pentru inovare în timp ce Europa cere noi reguli de joc. Regulile corecte exclud excesul de birocrație nesănătoasă, dar nu și inovația și, după dezastrele create de giganții internetului din Silicon Valley care au contribuit în mare măsură la subminarea democrației în sine, doar o persoană nevăzătoare s-ar putea gândi la dezvoltarea IA fără o reglementare adecvată.
AI în jurnalism: un aliat, nu un substitut pentru inteligența umană
Prin urmare, să salutăm răspândirea inteligenței artificiale în jurnalismul de astăzi, dar – merită repetat – cu condiția ca nimeni să nu se gândească nici pe departe la înlocuirea culturii, experienței, sensibilității și profesionalismului uman cu cea a algoritmilor roboți. THE'inteligența artificială poate face multe si este corect sa-l folosesti dar bineinteles nu poate înlocuiește inteligența umană. În acest domeniu există o linie de demarcație nenegociabilă pe care nicio persoană de bun simț nu și-ar putea imagina să o depășească: AI artificială trebuie să fie în slujba jurnalistului și nu invers și ultimul cuvânt trebuie să fie ferm – atât astăzi, cât și mâine – în mâinile jurnalistului care o folosește. Numai în acest felAI nu va fi o amenințare ci, dimpotrivă, a Șansă mare pentru informațiile de azi și de mâine cu care trebuie inevitabil să ne confruntăm.
