Pentru rele extreme, remedii extreme: acest lucru este valabil chiar și pentru Germania, care se luptă și cu finanțele publice și face cuadratura. Ca și în Italia, deși cu numere diferite. Guvernul de la Berlin, regăsindu-se cu a gaura de 60 de miliarde după una sentinta Curtii Constitutionale German, a decis să ceară parlamentului a buget suplimentar si prin urmare suspenda pentru acest an prevederea constitutionala a frână de datorii.
Anunțul a determinat Cresc randamentele a Bund-ului și BTP pe zece ani, dar cea a obligațiunii germane a crescut mai mult, aducând efectul unui îngustarea diferenţialului între cele două: în dimineața târziu obligațiunea italiană pe zece ani era la 4,412 (+1,24%), cea germană la 2,657 (+2,28%) și spread-ul la 175 bps (-0,50).
O va aproba Parlamentul Federal?
După cum se știe, Curtea Constituțională Federală (Bverfg) a calificat ca neconstituțională decizia guvernului de a returna 60 de miliarde de euro din datoria de la Fondul pentru Pandemie către Fondul pentru Climat și Transformare (Ktf). Prin urmare, guvernul trebuie să încerce rapid să compenseze într-un alt mod.
Extrabugetul și suspendarea frânei de îndatorare care va fi solicitată de la Bundestag, dacă vor fi aprobate, vor crește deficit, dar va rămâne în continuare sub cei 3% indicați de Maastricht. Așa-numitul Schuldenbremse tolerează o depășire egală cu un deficit de 0,35% din PIB. Pentru a convinge camera, coaliția galben-verde-roșu va trebui să facă apel la sosirea „unuluiurgență extraordinară”, alta, așa cum se făcuse deja în anii 2020, 2021 și 2022, pentru Covid, războiul din Ucraina și criza energetică. Dar de această dată urgența apare din faptul că Berlinul trebuie să remedieze gaura din bugetul 2023 cauzată de Karlsruhe.
Un purtător de cuvânt al ministrului de Finanțe Christian Lindner a confirmat ieri că guvernul va cere Parlamentului să suspende frâna datoriei din cauza apariției unei „urgențe extraordinare” și să aprobe un buget suplimentar. Între timp, pentru a merge înainte, secretarul de stat Werner Gatzer, responsabil cu bugetul german timp de 18 ani, cel mai important om al lui Lindner, a impus o înghețare imediată a bugetului pentru a evita daune suplimentare bugetului de stat în acest an.
Ce s-ar putea întâmpla în următorii câțiva ani?
Dar s-ar putea să nu se oprească aici. Temeiul sentinței Consiliului German este voi pentru a pune capăt utilizării repetate de-a lungul anilor a fondurilor publice alocate pentru a face față unei situații de urgență, cum ar fi o catastrofă naturală sau un eveniment extraordinar. Dar schimbările climatice nu sunt considerate o urgență bruscă și din acest motiv Karlsruhe a declarat neconstituțional transferul acestor 60 de miliarde de la Covid la Climate.
Problema ar putea dura mai mult anii financiari următori. Începând cu bugetul 2024 care va fi discutat săptămâna viitoare și trebuie să vedem dacă social-democrații, verzii și liberalii vor găsi o soluție. Ministrul Lindner este un susținător ferm al disciplinei bugetare și al reducerii datoriilor publice mari și nu se înțelege cu SPD și Verzii care își propun să cheltuiască și să găsească fonduri suplimentare prin creșterea taxelor.
În Germania există 29 de fonduri speciale. Cine sunt cei mai expuși riscului?
Și mai mult, trebuie să privim spre viitor. Sunt multe în joc. Ele există în totalitate 29 de fonduri federale speciale , dintre care cel mai vechi datează din 1953, fondul fiduciar pentru locuințe al minerilor. Și ne întrebăm câți dintre ei sunt acum în pericol.
Pe lângă KTF (fondul pentru climă pe care judecătorii constituționali l-au criticat), mai există și Fondul de Stabilizare Economică (FSM), puternic financiar, scrie presa germană. Obiectivul acestui fond a fost de a sprijini companiile în vremuri de pandemie. După izbucnirea războiului din Ucraina, munca sa a fost extinsă pentru a amortiza consecințele crizei energetice. Și astfel, în 2022, FSM a fost autorizată să obțină împrumuturi de până la 200 de miliarde de euro pe piața de capital. Chiar și atunci guvernul federal a declarat-o stare de urgență pentru a putea deroga de la frână de datorii.
Dar având în vedere că FSM se bazează în întregime pe împrumuturi de urgență, acum bazate pe cele mai recente hotararea Curtii se trezeşte alergând a risc uriaș. „Împrumuturile trebuie luate în calcul la frâna de îndatorare în anul în care sunt luate și emise”, a explicat economistul Armin Steinbach pentru ziarul german Stern. Pentru 2023, acest lucru ar putea însemna că bugetul va lipsi mai mult de 30 miliarde de euro pe care statul le-a cheltuit din FSM pentru prețuri mai mici la energie și electricitate.
