Dacă sondatorii au avut dreptate, nu va fi nici un cutremur în Europa când Italia și-a închis și urnele pentru reînnoirea Parlamentului European și a început riscul repartizării pozițiilor. Nu se vede nicio înlăturare a Marii Coaliții (Socialiștii și Partidul Popular, împreună cu liberalii de la ultimul vot) care conduce Uniunea din 1979, uneori cu pași blânzi, alteori mai hotărâți. Cifre în mână, conform declarației ISPI, Institutul de Politică Internațională, cele trei forțe politice, deși în scădere, și-ar păstra majoritatea într-o manieră mai mult decât compactă, 389 de voturi având nevoie doar de 361 pentru a guverna.
Angelo Bolaffi, un savant atent al politicii germane, în conversația sa cu FIRSTonline, își arată toate îndoielile: tocmai astăzi când lumea este răsturnată de resurgențele imperiale și naționaliste (Rusia, China, Turcia) plasă de două războaie (Ucraina și Gaza) care par să nu fie ajuns la final, absența conducerii celei mai mari țări din Europa are o semnificație sinistră.
Așadar, de ce clima, în această zonă politică, dar nu numai, pare să indice în continuare vreme furtunoasă?
„Pentru că toată lumea știe că această Europă ar trebui refondată și nu vedem mari fondatori pe scenă. Mai presus de toate, cel mai important actor, Germania, lipsește în rolul principal.
Sunt foarte dezamăgit. Cancelarul Scholtz nu a îndeplinit așteptările. Coaliția lui nu a funcționat și nu funcționează. Ei se ceartă despre orice și au făcut greșeli uriașe, cum ar fi speriatul germanilor cu agenda schimbărilor climatice. Și mai presus de toate, nu are atitudinea unui cancelar. De asemenea, îi este frică de umbra lui, în timp ce în istoria germană un cancelar trebuie să meargă și el împotriva curentului, să-și provoace pe ai lui și pe toți cetățenii dacă are o viziune și vrea să parieze pe ea. Niciuna dintre promisiunile lui nu a fost capabil sau dispus să o țină. Ca și reforma armatei. Desigur, ar fi fost vorba de tăierea statului bunăstării pentru a face tunuri. Nu este ușor, dar de ce să anunț atunci? S-a prefăcut că este Merkel, dar lumea nu mai este a lui Merkel. Avea gaz rusesc aproape gratis, făcea afaceri cu China. Dar astăzi Rusia a deschis un război și China îi amenință pe toți cei care se învecinează cu marea sa. Pe scurt, Germania este paralizată în orice: politic, economic, social, cultural, militar”.
Mi se pare că considerați această paralizie o mare problemă: de ce?
„Pentru că o Germania paralizată paralizează Europa. Este destinul Germaniei să conducă Europa, dar cum o face dacă nici măcar nu poate conduce singură? Am avea nevoie de un Adenauer, un Willy Brandt, un Kohl sau un Schroeder. Toți aveau o idee despre țara lor și această idee a schimbat Europa. De la întemeierea Comunităţii Europene, până la „ostpolitik”, adică dialogul cu URSS; dar și instalarea rachetelor Pershing ca element de descurajare împotriva URSS; până la unirea celor două Germanii. Merkel a fost și o mare cancelară deși nu avea o viziune, a fost o mare „situaționistă”, adică a luat deciziile corecte atunci când au apărut probleme, dar nu avea idei de lungă durată. Și în orice caz nimic de-a face cu Scholtz căruia îi este frică de tot. Deși, trebuie să fim sinceri, nu este că situația de război pe care o trăim ajută Germania. Imaginează-ți dacă Scholtz ar fi făcut declarații precum cea a lui Macron despre trimiterea de soldați în Ucraina. Opinia publică s-ar fi înnebunit: iată-i din nou nemții răi. Singura modalitate de a o face ar fi fost să ne punem în fruntea tuturor europenilor și să facem totul împreună, așa cum a făcut Merkel când a fost vorba de a ieși din criza economică”.
La această imagine trebuie să adăugăm marele urmărire pe care naziștii din AfD o au în ținuturile estice...
„Nu le-aș exagera greutatea, sunt simptome de febră, democrația germană este puternică. Adevărul este că este mare confuzie, în dreapta și în stânga. Fracturile sunt în cele două părți. Nimeni nu mai vrea să părăsească Europa, nimeni nu vrea să atingă moneda unică. Singura certitudine este că această Europă este incapabilă să abordeze marile probleme. Discriminatorii din secolul al XX-lea, de stânga și de dreapta, mai există, dar ce sunt ei cu adevărat? În dreapta este Orban, dar și Mark Rutte, șeful guvernului olandez este de dreapta și nu seamănă deloc cu el. Și Italia are și un guvern de dreapta, dar Meloni se declară pro-european și atlantist. Până la urmă, care sunt cele două Europe? Suntem într-un mare impas, trebuie găsită o nouă poveste pentru Europa. Dar cine o poate face? Și revenim la punctul de plecare. Germania ar trebui să o facă. Dar nu a ajuns.”
Ar ajuta relația Macron-Scholz? A renăscut axa franco-germană?
"Eu nu cred acest lucru. Între timp, diferența personală care este importantă contează. Cei doi nu se înțeleg și nu se iubesc. Și au o abordare diametral opusă a politicii. Din motive interne, Macron crede că trebuie să tragă din ce în ce mai sus. Scholtz crede că poate salva guvernul și poate câștiga următoarele alegeri păstrând un profil foarte jos. Ca să nu mai vorbim de război. Scholtz nu poate uita tradiția pacifistă a partidului său și mai ales când Schroeder, în 2002, s-a opus campaniei împotriva Irakului. Desigur, astăzi este diferit. Irakul era departe, exista inventarea de către Bush a imperiului răului, minciunile pentru a ataca Saddam. Astăzi războiul este în Europa. Dar Germania este foarte divizată în această problemă, la fel cum este divizat SPD. Așa că Scholtz procedează în zig-zag în privința Ucrainei, acum înarmand Ucraina, acum încercând să nu antagonizeze prea mult Rusia”.
Apropo de război, credeți că este în curs de escaladare?
„Există o problemă reală. Trăim de 80 de ani cu ideea că prezența armelor nucleare a acționat ca un factor de descurajare și, prin urmare, a garantat pacea. Acest lucru presupunea însă că cele două puteri ale coaliției au acceptat această logică. În schimb, astăzi avem o putere revizionistă – Rusia – care folosește armele atomice ca șantaj pentru a duce războiul. Pentru că este complet nou faptul că unul dintre cei doi protagoniști folosește șantajul armelor atomice pentru a declanșa o invazie și a continua războiul. Raționamentul lui Putin este acesta: nu vă lăsați să atacați spatele rusești, din care bombardez orașele ucrainene pentru că altfel va fi război nuclear. Cine își asumă responsabilitatea urmăririi rușilor în această cursă către dezastru? Germanii, după SUA, sunt cei care trimit cele mai multe arme ucrainenilor și ei ar trebui să decidă că este legitim să atace de unde trag rușii. Dar nu cred că o vor face. Cel puțin nu în perioada următoare pentru că în toamnă se vor vota în Țările Răsăritene (Saxonia, Turingia și Brandenburg) și nu mi se pare că Scholtz, din ce am spus până acum, vrea să facă față unui electoral. campanie cu casca pe cap”.
