L "Uniunea Europeană este în plină desfășurare pentru a începe negocieri di adeziune cuUcraina până la sfârșitul lunii iunie, înainte deUngaria lui Viktor Orbán presupune președinție rotativă al Consiliului UE (de la 1 iulie). În acest context, Comisia Europeană a confirmat oficial că atât Ucraina cât și Moldova îndeplinesc toate cerințele necesare pentru a avansa în procesul de aderare. Acum revine statelor membre să conducă discuția cu privire la următorii pași.
Presiunea de a accelera procedurile de aderare a Kievului a crescut recent, miniștrii din 12 state membre UE subliniind necesitatea începerii procesului până la sfârșitul lunii iunie, înainte de predarea la Budapesta a ghidului bianual al instituției UE. Dar pentru că așa o grabă? Acest moment strâns este dictat în principal de preocupările cu privire la modul în care Viktor Orbán ar putea influența cursul evenimentelor odată ajuns la cârma Uniunii. De la intransigența sa cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei în timpul conflictului din Ucraina, Orbán - acum cel mai fidel aliat european al Vladimir Putin – a demonstrat tendința de a pune sub semnul întrebării politicile UE. Recent, el a sugerat, de asemenea, că Europa se pregătește să intre în război, ridicând și mai multe întrebări despre modul în care conducerea sa ar putea influența dinamica regională și globală. În acest context, UE încearcă să acționeze rapid pentru a se asigura că procesul de aderare al Ucrainei nu este încetinit sau complicat în continuare de jocurile politice ale lui Orbán.
sperantele Ucrainei
Speranțele Ucrainei stau în inițierea Negocierile de aderare la UE. Ucraina a cerut să adere la UE la scurt timp după invazia rusă din 2022, urmată de Georgia și Moldova. În iunie 2022, Consiliul European le-a acceptat candidatura, făcând din cele trei țări noi aspiranți la aderare. Comisia UE a propus să înceapă negocierile cu aceștia în Pachetul de extindere a UE 2023, aprobat de liderii celor 27 de state membre în decembrie același an. Acum, UE abia așteaptă să înceapă oficial negocierile, dar acest pas s-a ciocnit de mai multe ori cuatitudine obstrucţionistă a premierului ungar. Până la Consiliul European din 14 decembrie 2023: Orbán a părăsit sala în momentul votului, permițând celorlalți 26 de lideri ai UE să dea undă verde negocierilor de aderare. La summit-ul următor din martie, șefii de stat și de guvern au cerut celor 27 de miniștri ai afacerilor europene să „adopte rapid” proiectul de cadre de negociere și „să ducă activitatea fără întârziere”.
Problemele deschise pentru aderarea Ucrainei la UE
Preocupările nu se limitează la frontul politic. Pentru a adera la UE, Ucraina trebuie să parcurgă o serie de pași reforme judiciare, constituţional ed economic pentru respectă reglementările europene, cu o atenție deosebită protecției minorităților naționale și lingvistice, o problemă relevantă pentru Orbán. UE, în colaborare cu Președinția belgiană în funcție până la sfârșitul lunii iunie, și Ucraina au lucrat intens cu Budapesta pentru a aborda preocupările legate de minoritățile maghiare din Ucraina, inclusiv prin răspunsul la o listă de 11 puncte prezentată de Ungaria. În plus, aderarea Ucrainei ridică preocupări economice: PIB-ul său scăzut pe cap de locuitor ar putea destabiliza Uniunea, transformând unii beneficiari neți în contributori neți. Experții estimează că aderarea Ucrainei ar putea costa între 110 și 136 de miliarde de euro din bugetul pe șapte ani al UE.
Se speră că guvernul Orbán poate rezolva problemele legate de discuțiile de aderare ale Ucrainei înainte ca Ungaria să preia președinția de șase luni, evitând astfel o potențială blocare a procesului de aderare pentru următoarele șase luni. Dar, înainte de a continua, este esențial ca cele 27 de guverne să cadă de acord asupra cadrului de negociere propus de Comisia Europeană. Doar cu unda verde acestui cadru va fi posibilă demararea proiectului prima conferință interguvernamentală, poate încă din 25 iunie în cadrul următorului Consiliu Afaceri Generale, însărcinat să decidă în unanimitate cu privire la începerea discuțiilor cu țările candidate.
Bonino împotriva lui Orbán: blocarea președinției rotative a Ungariei
În acest context, Emma Bonino, liderul +Europa, într-o scrisoare adresată premierului Giorgia Meloni și ministrului de externe Antonio Tajani, a sugerat amână președinția maghiară. Potrivit lui Bonino, Consiliul UE, care ia decizii cruciale pentru viitorul Uniunii, nu ar trebui să fie condus de un lider care și-a numit țara „democrație iliberală” și care se află sub proceduri de supraveghere pentru încălcări ale statului de drept.
Bonino sugerează că multe decizii ale Consiliului UE trebuie luate în unanimitate, dar există o excepție care poate fi exploatată: succesiunea țărilor la președinția Consiliului Uniunii poate fi modificat cu majoritate calificată. Propune amânarea președinției ungare până la rezolvarea cu succes a procedurii de supraveghere în curs împotriva Ungariei. Aceasta, potrivit liderului +Europa, nu ar fi o sancțiune, ci o măsură de autoapărare a Uniunii pentru a-și proteja valorile fundamentale.
Bonino vede și o altă oportunitate: dacă i-ar fi încredințată președinția Polonia de Donald Tusk, ar transmite un mesaj puternic tuturor membrilor și țărilor candidate cu privire la importanța respectării statului de drept ca o condiție prealabilă pentru participarea la Uniune, beneficiind de piața unică și de finanțare europeană.
Tajani a răspuns clarificând că Italia nu poate interfera cu guvernul ales în mod legitim al unui alt stat membru, subliniind că privarea Ungariei de președinție ar fi o încălcarea normelor UE. Cu toate acestea, el a recunoscut îngrijorarea cu privire la alegerile lui Orbán.
Într-o Europă suspendată între ambițiile de integrare și provocări geopolitice, intrarea Ucrainei în UE se joacă la limita manevrelor politice ale lui Orbán, în timp ce timpul curge inexorabil spre președinția maghiară.
