Printre peisajul verde al Selargius, la câțiva pași de Cagliari, crește o plantă care reprezintă o provocare tăcută împotriva speculațiilor imobiliare și a abandonării terenurilor agricole. Este vorba de cappero di Selargius, recent recunoscut ca Prezidiul Slow FoodUn mic miracol al naturii care, cu mugurii săi mici și mai „goi” în comparație cu soiurile mai comune, nu este doar un simbol al rezilienței, ci și al unei economii durabile care are rădăcini străvechi și moderne.
Selargius și provocarea la adresa speculațiilor
Caperele din Selargius au origini străvechi, care datează din secolul al XIX-lea, când Domenico Dentoni, un genovez devenit primar al orașului Selargius, a introdus cultivarea acestei capere în zonă. De-a lungul timpului, plantele și-au câștigat o reputație pentru... calitate și Caracteristici distinctiv în comparație cu alte soiuri, devenind un produs căutat în ținuturile Sardiniei.
Cu toate acestea, apariția unor soiuri de capere mai mari și mai ușor de recoltat a eclipsat soiurile locale mai mici și mai dificil de tratat. Recoltarea manuală și laborioasă, combinată cu remunerația scăzută, a contribuit la dispariția acestei tradiții. În plus, creșterea urbanizare a pus în pericol culturile istorice: terenurile agricole, odinioară prețioase, au fost din ce în ce mai apreciate pentru potenţial clădire decât pentru agricultură. În acest context al creșterii speculațiilor privind construcțiile, aventura lui Selargius a fost redescoperit datorită muncii neobosite a unor producători locali, inclusiv Marco Maxia ed Enrico DentoniÎn 2024, caperele din Selargius au devenit Prezidiu Slow Food, un pas fundamental pentru a le proteja de speculații și a garanta valorificarea lor.
Caperele Selargius: o varietate unică
Spre deosebire de alte soiuri de capere, capera Selargius se remarcă prin creșterea sa erectă. Această plantă, care poate ajunge până la un metru și jumătate în înălțime, nu se cațără precum alte soiuri, ci crește ca... un copac mic care sfidează cu mândrie climatul cald și arid al Sardiniei. Frunzele sale sunt mici și dense, iar mugurii săi, mai ușori și mai „goi” decât alte capere, sunt perfecți pentru sărare și conservare.
Capcana lui Selargius este strict selectate manual, la începutul verii, când fructele sunt încă ferme și proaspete. În unele cazuri, recoltarea are loc și noaptea, când răcoarea lunii face ca caperele să fie mai puțin moi. Munca de recoltare este minuțioasă, dar este esențial să se asigure că sunt selectate doar cele mai bune capere.
În ciuda dificultăților, cultivarea caperului Selargius a rezistat de-a lungul timpului. Unele exemplare sunt atât de vechi încât au... mai mult de 100 de ani și au fost repuse în producție datorită muncii neobosite a producătorilor locali. Tocmai această pasiune pentru recuperarea tradițiilor agricole ne-a permis să combatem abandonul terenurilor și speculațiile imobiliare care amenință zona.
Cum se gătesc caperele Selargius
Caperele Selargius sunt un ingredient multilateral care poate fi folosit în multe mâncăruri tipice din bucătăria sardinianăPoate fi conservat în sare, ulei sau oțet și este adesea folosit ca și condiment pentru preparate din carne, pește, legume și salate proaspete. Un preparat tradițional care îl prezintă este iepure de sugit, un preparat pe bază de iepure marinat în oțet sau malvasia, gătit cu usturoi, ceapă, roșii uscate, măsline și, bineînțeles, capere murate.
Dar nu doar bucătăria tradițională beneficiază de acest caper: datorită ușurinței sale, caperul Selargius este ideal și pentru mâncăruri mai moderne, ca sosuri proaspete pentru paste, salate sau preparate din pește. Calitatea și prospețimea sa superioară îl fac un ingredient versatil care cucerește chiar și cele mai exigente gusturi.
